Sursa originală
Pe scurt
Muzeul Național al Coreei a încheiat în 2026 săparea mormântului 160 de la Duurlig Nars, cel mai mare mormânt xiongnu din Mongolia, după patru ani de lucru și 14,5 metri de adâncime. Au ieșit 413 piese, printre care un pahar de sticlă cu mâner care ar putea veni din Imperiul Roman.
- 01Mormântul 160 de la Duurlig Nars, în estul Mongoliei, este cel mai mare mormânt xiongnu identificat în țară.
- 02Săpătura a durat din 2023 până în 2026 și a fost făcută de Muzeul Național al Coreei cu două instituții mongole.
- 03Au fost ridicate nouă straturi de piatră, până la 14,5 metri adâncime; cu drumul de mormânt, lungimea ajunge la circa 73 de metri.
- 04Au ieșit 413 piese: un pahar de sticlă cu mâner, cincisprezece jaduri, podoabe de argint și de aur cu cristal, un car lăcuit.
- 05Mormântul este datat în a doua jumătate a secolului I și în secolul al II-lea d.Hr.
Un mormânt lung de aproape 73 de metri, săpat patru ani, cu nouă straturi de piatră ridicate unul după altul până la 14,5 metri adâncime: așa arată bilanțul publicat de Muzeul Național al Coreei pentru mormântul 160 de la Duurlig Nars, în estul Mongoliei. Este cel mai mare mormânt xiongnu identificat în Mongolia, iar din el au ieșit 413 piese. Printre ele, un pahar de sticlă transparentă, cu mâner, despre care muzeul spune că ar putea fi fabricat în teritoriul Imperiului Roman.
Patru ani, trei instituții
Săpătura a fost făcută de Muzeul Național al Coreei împreună cu Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a Mongoliei și cu Muzeul Național al Mongoliei, între 2023 și 2026. Muzeul coreean cercetează stepa mongolă din 1997, adică de aproape treizeci de ani, și își motivează stăruința printr-un interes propriu: xiongnu au avut legături strânse cu societățile vechi din peninsula coreeană, iar înțelegerea lor ajută la lămurirea formării culturii coreene timpurii.
Ce arată construcția
Xiongnu au tăiat pământul în trepte, apoi au umplut groapa așezând piatră în nouă reprize. Muncă de asemenea întindere arată, scrie muzeul, puterea și rangul celui îngropat. Peste camera centrală a fost pus un car lăcuit, alt semn de statut înalt. Camera însăși era alcătuită din două rânduri de caști de lemn, cu sicriul înăuntru.
Surpriza stă tocmai aici. Față de înfățișarea exterioară uriașă, partea centrală s-a dovedit mică și puțin adâncă, iar adâncimea totală până la fundul gropii a rămas la circa 14,5 metri. Morminte xiongnu de mărime asemănătoare din centrul Mongoliei cobor au până la 22 de metri. Muzeul leagă această micșorare de datare: mormântul 160 este pus în a doua jumătate a secolului I și în secolul al II-lea d.Hr., adică în vremea când puterea xiongnu era în scădere. Aceeași trăsătură apare și la mormintele însoțitoare cercetate în 2019.
Trei lumi într-un singur mormânt
Inventarul publicat de muzeu adună obiecte venite din direcții foarte depărtate una de alta.
- Un pahar de sticlă transparentă cu mâner, despre care muzeul spune că ar putea fi făcut în teritoriul Imperiului Roman. Locul de fabricație urmează să fie stabilit prin analiză de compoziție.
- Cincisprezece piese de jad așezate suprapus pe fundul sicriului, făcute după modelul discurilor funerare chinezești numite bi, dar cu forme neregulate și cu decor foarte fin săpat în suprafață.
- O podoabă de argint pentru harnașament, bătută din foaie subțire în formă de tigvă, asemănătoare celor din mormintele de la Nangnang, de pildă mormântul 219 de la Seogam-ri, din Pyongyang. Deosebirea stă în cristalul fixat în mijloc, care nu se cunoștea până acum la xiongnu.
- O podoabă rotundă de aur, la care sub cristal au fost puse foiță de aur și materii roșii și albastre, ca lumina și culoarea să se vadă prin piatra transparentă.
Observația muzeului despre jaduri merită reținută, fiindcă nu e despre import, ci despre prelucrare: xiongnu au primit o practică funerară chinezească și i-au schimbat forma. Muzeul subliniază că piese de acest nivel apar pentru prima dată în estul Mongoliei.
Ce urmează
Din sicriu au fost recuperate dinți și păr, iar muzeul anunță analiză de ADN pentru sexul și vârsta celui îngropat și pentru relația lui cu oamenii din mormintele însoțitoare. Piesele urmează să fie aduse în Coreea în cursul acestui an, pentru conservare și analize, iar la lucrare participă și doi cercetători mongoli, ca stagiari de conservare. Rezultatele au fost prezentate pentru prima dată la a cincizecea întâlnire națională a Societății Coreene de Arheologie, pe 6 și 7 noiembrie, iar un raport complet de săpătură este anunțat pentru mai târziu.
Ce nu se știe încă
Originea paharului de sticlă nu e stabilită, ci doar propusă: muzeul spune că analiza de compoziție urmează. Cine era omul îngropat acolo nu se știe, iar numele nu poate fi aflat dintr-un mormânt fără inscripții. Nu se știe nici dacă micșorarea camerei centrale înseamnă cu adevărat slăbire a puterii sau doar o schimbare de obicei funerar; muzeul o prezintă ca indiciu posibil, nu ca dovadă. Comunicatul nu dă nici dimensiunile paharului, nici defalcarea celor 413 piese pe categorii.
Surse
- Muzeul Național al Coreei, comunicat de presă 2026-119, „Rodul a treizeci de ani de săpături comune coreeano-mongole: schimburile eurasiatice găsite în cel mai mare mormânt xiongnu de acum două mii de ani”, noiembrie 2026, https://museum.go.kr/MUSEUM/contents/M0701040000.do?schM=view&arcId=24085&catId=93&catCustomType=post&cp=1
- Si-Eun Yang, Gelegdorj Eregzen, Sang-Gi Cho, Keun-Woo Cho, „Reassessing the chronology and standardization of Xiongnu aristocratic tombs in Mongolian plateau”, Archaeological Research in Asia, vol. 47, 2026, articol 100744, ISSN 2352-2267, https://doi.org/10.1016/j.ara.2026.100744
- Gelegdorj Eregzen, Sieun Yang, „Formation and Transformation of Xiongnu Aristocratic Tombs in the Mongolian Plateau”, The Paek-San Society, vol. 134, 2026, p. 129-164, https://doi.org/10.52557/tpsh.2026.134.129
- Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, comunicat despre cazanul hunic de la Ionești și participarea la expoziția „Attila”, 2026, https://muzee-dambovitene.ro/complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste-participa-la-expozitia-internationala-attila-organizata-la-budapesta-de-muzeul-national-al-ungariei/
✓ Ce știm sigur
- Comunicatul Muzeului Național al Coreei poartă numărul 2026-119 și anunță încheierea săpăturii.
- Numărul pieselor scoase din mormânt este 413.
- Camera centrală a fost alcătuită din două rânduri de caști de lemn, cu sicriul înăuntru, și a ieșit mai mică și mai puțin adâncă decât se aștepta.
- Podoaba de argint cu cristal fixat în mijloc nu era cunoscută până acum la xiongnu.
- Din sicriu au fost recuperate dinți și păr, pentru analiză de ADN.
? Ce rămâne neclar
- Locul de fabricație al paharului de sticlă nu e stabilit; muzeul anunță analiză de compoziție.
- Identitatea celui îngropat nu e cunoscută, iar mormântul nu are inscripții.
- Dacă micșorarea camerei centrale înseamnă slăbire a puterii xiongnu rămâne o ipoteză, prezentată de muzeu ca indiciu posibil.
- Comunicatul nu dă dimensiunile paharului și nu defalcă cele 413 piese pe categorii.
Contextul românesc
Pentru noi, interesul vine din două direcții. Întâi, legătura dintre xiongnu din Mongolia și hunii care au ajuns în secolul al V-lea la Carpați este o veche chestiune de școală, nelămurită până azi, iar un mormânt de secol I-II dă material tocmai pentru capătul răsăritean al discuției. Al doilea, obiectele de prestigiu străbăteau distanțe foarte mari: cazanul hunic descoperit la Ionești, în județul Dâmbovița, datat în secolul al V-lea și clasat în tezaurul național, a plecat în 2026 la expoziția „Attila” de la Budapesta ca piesă reprezentativă pentru prezența hunică în spațiul carpato-dunărean. Un pahar roman găsit în stepa mongolă și un cazan de stepă găsit în Muntenia sunt, în fond, două capături ale aceluiași drum.
Întrebări frecvente
Cine au fost xiongnu?
Un imperiu nomad care a stăpânit răsăritul Eurasiei în jurul începutului erei noastre, cu centrul în stepa mongolă. Avea relații strânse atât cu China Han, cât și cu societățile vechi din peninsula coreeană, printre ele Nangnang.
Cât de mare este mormântul 160?
Cu drumul de mormânt care se întinde spre sud, lungimea ajunge la circa 73 de metri. Groapa a fost săpată în trepte și umplută cu nouă straturi de piatră, iar adâncimea până la fund este de aproximativ 14,5 metri.
De ce contează paharul de sticlă?
Pentru că ar putea fi făcut în teritoriul Imperiului Roman și ar arăta cât de departe ajungeau obiectele de prestigiu. Muzeul nu afirmă însă originea, ci anunță o analiză de compoziție care să stabilească locul de fabricație.
Ce sunt piesele de jad găsite în sicriu?
Cincisprezece obiecte de jad așezate suprapus pe fundul sicriului, făcute după modelul discurilor funerare chinezești bi. Spre deosebire de acestea, au forme neregulate și decor foarte fin săpat, semn că obiceiul a fost preluat și schimbat.
Ce legătură au xiongnu cu hunii din Europa?
Este o chestiune disputată de peste un secol și nelămurită. Numele seamănă și felul de viață și de război are asemănări, dar o continuitate directă între imperiul xiongnu și hunii lui Attila nu este dovedită.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


