Sursa originală
Pe scurt
La cetățuia romană Cuppae, de la Golubaț, pe Dunăre, arheologii Institutului Arheologic din Belgrad au descoperit în campania încheiată în 2026 un monument funerar cu numele lui Titus Ulpius Flavius, primul locuitor cunoscut pe nume al sitului, alături de un zid de apus păstrat pe patru metri înălțime.
- 01La cetățuia romană Cuppae, de la Golubaț, a fost descoperit un monument funerar cu numele lui Titus Ulpius Flavius.
- 02Institutul Arheologic din Belgrad îl prezintă drept primul locuitor cunoscut pe nume al Golubațului antic.
- 03Zidul de apus al fortificației se păstrează pe înălțimi de până la patru metri.
- 04Datarea preliminară: ridicare în secolul al II-lea, turn ieșit în afară în secolul al IV-lea, locuire până în secolul al VI-lea.
- 05Printre câteva sute de piese se află și un pandantiv în formă de cruce, din faza târzie.
Pe Dunăre, la intrarea în defileul Porților de Fier, cetățuia romană Cuppae a avut până acum doar nume de unitate militară și poziție pe itinerarii. De la campania încheiată în 2026 are și un locuitor. Institutul Arheologic din Belgrad a anunțat descoperirea unui monument funerar cu numele lui Titus Ulpius Flavius, pe care îl prezintă drept primul locuitor cunoscut pe nume al Golubațului antic.
Un zid păstrat pe patru metri înălțime
Cercetările sistematice de la Cuppae au început în 2025 și s-au concentrat pe partea de apus a fortificației. Acolo a ieșit la lumină, potrivit comunicatului, arhitectură romană monumentală: zidul masiv de apus, păstrat pe înălțimi de până la patru metri, o parte dintr-un turn interior care aparține fazei mai vechi de construcție și un turn mai nou, din faza târzie. Pentru o cetățuie de limes, patru metri de zid în picioare înseamnă că planul și etapele de șantier se pot citi direct, nu reconstitui.
Secolul al II-lea pentru ridicare, secolul al VI-lea pentru sfârșit
Datarea anunțată este preliminară și așa o și prezintă institutul. Fortificația ar fi fost ridicată în secolul al II-lea. Cea mai nouă fază de construcție, reprezentată de turnul ieșit în afara zidului, este pusă în secolul al IV-lea și a fost cercetată în întregime. Materialul arheologic mărunt arată însă că viața a continuat acolo mai departe, până în secolul al VI-lea. Un pandantiv mic în formă de cruce, atribuit celei mai noi faze de locuire, se potrivește cu acest capăt târziu al cronologiei.
Câteva sute de piese, de la oase lucrate la proiectile
Comunicatul vorbește despre mai multe sute de descoperiri arheologice semnificative. Enumerarea e concretă și merită citită întreagă, fiindcă amestecă bucătăria cu războiul.
- Fragmente de vase ceramice.
- Diferite obiecte lucrate din os.
- Cărămizi romane cu urme lăsate de felurite animale, călcate înainte de uscare.
- Proiectile de felul celor folosite de armata romană.
- Un pandantiv mic în formă de cruce, din faza târzie.
- Monumentul funerar cu numele lui Titus Ulpius Flavius.
Ce aduce un nume
Un nume pe piatră schimbă statutul unui sit. Până acum, Cuppae era o poziție pe linia Dunării, cu garnizoană și cu rol în apărarea graniței. Cu Titus Ulpius Flavius, locul are un om îngropat acolo, cu cele trei nume ale unui cetățean roman. Gentiliciul Ulpius este chiar numele de familie al împăratului Traian, Marcus Ulpius Traianus, iar în provinciile dunărene el e răspândit. Ce anume înseamnă în cazul acesta, comunicatul nu spune, și e cinstit să rămână așa până la publicarea inscripției.
Cine a săpat și cu ce bani
Cercetările sunt conduse de dr. Milica Marjanović, de la Institutul Arheologic, și de Sașa Živanović, de la Muzeul Național din Požarevac. La săpături au participat dr. Mladen Jovičić, dr. Ljubomir Jevtović și Petar Kojadinović, de la același institut. Lucrarea se face în colaborare cu Institutul Arheologic, Primăria Golubaț, Muzeul Național din Požarevac și Institutul Regional pentru Protecția Monumentelor de Cultură din Smederevo, cu finanțare de la Primăria Golubaț și de la Ministerul Culturii al Serbiei. Institutul leagă explicit campania de dosarul prin care limesul roman este propus pentru Lista patrimoniului mondial UNESCO.
Ce nu se știe încă
Comunicatul nu dă textul inscripției, nu o datează și nu spune dacă monumentul a fost găsit în poziția lui originală sau refolosit într-o construcție mai târzie, lucru obișnuit în cetățile de limes. Nu precizează nici dimensiunile monumentului, nici dacă Titus Ulpius Flavius a fost militar sau civil. De asemenea, nu spune câte dintre cele câteva sute de piese provin din faza secolului al II-lea și câte din cea târzie. Pentru toate acestea, reperul va fi raportul de săpătură.
Surse
- Arheološki institut Beograd, comunicat „Нова значајна археолошка открића на римском локалитету Купе (Cuppae) у Голупцу”, noiembrie 2026, https://ai.ac.rs/nova-znaca%d1%98na-arheoloska-otkrica-na-rimskom-lokalitetu-kupe-cuppae-u-golupcu/
- Vladimir P. Petrović, „The Aquae Station on the Roman Danube Limes Road in Upper Moesia”, Open Archaeology, vol. 4, 2018, p. 386-393, ISSN 2300-6560, https://doi.org/10.1515/opar-2018-0025
- Aurel Rustoiu, „The Dacian silver hoards from Moesia superior. Transdanubian cultural connections in the Iron Age”, Starinar, 2022, p. 109-131, ISSN 0350-0241 și 2406-0739, https://doi.org/10.2298/sta2272109r
- Olivera Ilić, „Late Antiquity and Early Christianity in the Roman Provinces of Moesia Prima and Dacia Ripensis”, 2022, https://doi.org/10.30861/9781407360331
- Nadezda Gavrilović-Vitas, „Syrian priesthood in the territory of Danube Limes of Moesia superior: Funerary monument dedicated to Iupiter Turmasgade”, Starinar, 2019, p. 231-246, ISSN 0350-0241, https://doi.org/10.2298/sta1969231g
✓ Ce știm sigur
- Cercetările sistematice de la Cuppae au început în 2025 și s-au concentrat pe partea de apus a fortificației.
- Conducerea științifică aparține dr. Milica Marjanović, de la Institutul Arheologic, și lui Sașa Živanović, de la Muzeul Național din Požarevac.
- Finanțarea vine de la Primăria Golubaț și de la Ministerul Culturii al Serbiei.
- Campania este legată de dosarul de nominalizare a limesului roman pentru Lista patrimoniului mondial UNESCO.
? Ce rămâne neclar
- Comunicatul nu dă textul inscripției de pe monumentul funerar și nu îl datează.
- Nu se spune dacă monumentul era în poziție originală sau refolosit într-o construcție mai târzie.
- Nu se precizează dacă Titus Ulpius Flavius a fost militar sau civil, nici dimensiunile pietrei.
Contextul românesc
Cuppae stă pe malul drept al Dunării, la intrarea în defileul Porților de Fier, adică exact în fața Clisurii Dunării de azi. În secolul al II-lea, când institutul pune ridicarea fortificației, malul nostru era deja provincia Dacia, iar linia de cetăți de pe cele două margini ale fluviului funcționa împreună, cu drumul de limes, cu podul lui Traian de la Drobeta și cu portul de la Dierna, Orșova de astăzi. Gentiliciul Ulpius trimite la numele de familie al lui Traian, cel care a cucerit Dacia, iar tezaurele de argint de tip dacic descoperite în Moesia Superior, studiate de Aurel Rustoiu, arată că legăturile peste Dunăre sunt mai vechi decât provincia și nu s-au oprit la ea.
Întrebări frecvente
Unde se află cetățuia Cuppae?
La Golubaț, în Serbia, pe malul drept al Dunării, la intrarea în defileul Porților de Fier. Situl făcea parte din linia de apărare a frontierei dunărene a Imperiului Roman, numită limes, și se află în fața Clisurii Dunării românești.
Cine a fost Titus Ulpius Flavius?
Un om îngropat la Cuppae, al cărui nume apare pe un monument funerar descoperit în campania încheiată în 2026. Institutul Arheologic din Belgrad îl numește primul locuitor cunoscut pe nume al Golubațului antic. Comunicatul nu spune dacă a fost militar sau civil.
Când a funcționat fortificația?
Datarea preliminară anunțată de institut pune ridicarea în secolul al II-lea, iar cea mai nouă fază de construcție, un turn ieșit în afara zidului, în secolul al IV-lea. Materialul arheologic arată locuire până în secolul al VI-lea.
Ce s-a mai găsit în afară de monument?
Mai multe sute de piese: fragmente de vase, obiecte de os, cărămizi romane cu urme de animale călcate înainte de uscare, proiectile de felul celor folosite de armata romană și un pandantiv mic în formă de cruce din faza târzie.
De ce contează pentru istoria românească?
Pentru că malul opus al Dunării era, în secolul al II-lea, provincia Dacia. Cele două șiruri de cetăți funcționau împreună, legate de drumul de limes, de podul de la Drobeta și de portul de la Dierna, Orșova de azi.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


