Sursa originală
Pe scurt
Situl Sheg Xdalthii, pe râul Tanana din interiorul Alaskăi, are trei niveluri de locuire din pleistocenul târziu, datate la 13.800, 13.000 și 12.700 de ani, și peste 80.000 de piese. Studiul, condus de Kelly Graf de la Universitatea Kansas, apare în Science Advances în octombrie 2026.
- 01Situl Sheg Xdalthii, pe malul râului Tanana, în interiorul Alaskăi.
- 02Trei niveluri de locuire: 13.800, 13.000 și 12.700 de ani.
- 03Peste 80.000 de piese arheologice, strânse din 2013 încoace.
- 04Nicovală de piatră într-o locuință, înconjurată de oase de bizon sparte.
- 05Vârfurile romboidale apar și la vest de fosta punte de uscat.
Pe o coamă joasă care domină râul Tanana, în interiorul Alaskăi, o echipă condusă de Kelly Graf, de la Universitatea Kansas, a scos din pământ peste 80.000 de piese arheologice. Situl are trei niveluri de locuire din pleistocenul târziu, datate la 13.800, 13.000 și 12.700 de ani. Cel mai vechi dintre ele a păstrat ceva rar pentru vârsta asta: zone de lucru întregi, cu vetre, oase sparte și uneltele lăsate acolo unde au fost folosite.
Ce înseamnă numele sitului
Locul se numește Sheg Xdalthii, formă din limba atabască vorbită de nativii din Alaska, care s-ar traduce prin „au fost acolo”. Numele e un indiciu despre felul în care se lucrează astăzi în arheologia nordului american, unde comunitățile locale sunt parte din cercetare, nu doar subiectul ei.
Situl stă pe o ridicătură mică de deasupra râului Tanana, unul dintre marile fire de apă ale regiunii. În depărtare se vede lanțul Alaska Range. Săpăturile au început în 2013 și au continuat an de an până la pandemie, apoi s-au reluat în 2021, 2023 și 2025, cu finanțare de la National Science Foundation, în total circa 400.000 de dolari.
Beringia este numele dat uscatului care lega Asia de America în vremea când nivelul mării era cu zeci de metri mai jos. Pe acolo au trecut, la un moment dat, oamenii care au populat continentul american. Problema cercetătorilor este că dovezile de pe traseu sunt puține și greu de citit, fiindcă partea centrală a punții se află astăzi sub apele strâmtorii Bering.
Ce s-a găsit în stratul cel mai vechi
Nivelul de acum 13.800 de ani a dat un vârf bifacial cu contur romboidal, descris de cercetători ca unic în Alaska, alături de alte piese asemănătoare. Pe lângă piatră, s-au păstrat unelte de os, între care ace făcute din oase de pasăre, obiecte care în mod normal se pierd complet la vârsta asta.
Cea mai concretă scenă de lucru e o nicovală mare de piatră, găsită în interiorul unei amenajări de locuit, cu oase de bizon zdrobite jur împrejur. Alături au apărut ciocane de cuarț și cuarțit. Oamenii spărgeau oasele ca să ajungă la măduvă și, foarte probabil, le fierbeau ca să scoată grăsimea. În apropiere erau vetre și un cuptor de pământ.
Fauna adunată pe sit cuprinde specii dispărute între timp, mamut, bizon de stepă și cal, dar și caribu, animal pe care nativii din Alaska îl vânează și astăzi.
Cele peste 80.000 de piese adunate în treisprezece campanii nu sunt, în majoritate, obiecte frumoase. Sunt așchii de cioplit, fragmente de os, cărbune, adică tocmai materialul din care se reconstituie ce făceau oamenii zi de zi. O tabără de bază, în vocabularul arheologilor, înseamnă un loc unde se stătea mai mult timp și unde se făceau mai multe feluri de treburi, nu o oprire de o noapte pe urma unui animal.
Legătura peste puntea de uscat
Partea care interesează dincolo de Alaska e forma vârfurilor. Conturul romboidal apare, în nord, numai pe partea rusească a fostei punți de uscat dintre Asia și America. Potrivit rezumatului publicat de autori, situl este cea mai veche locuire cunoscută a complexului Nenana la est de punte, iar forma aceasta de vârf, întâlnită și în situri de aceeași vârstă la vest, dă o legătură culturală peste Beringia.
Este singurul sit din Alaska care are limpede forma asta de romb. Sugerează că oamenii au traversat puntea de uscat spre acest loc și, posibil, dinspre el.
Kelly Graf, Universitatea Kansas
Ce spun sursele
Datele vin din comunicatul Universității Kansas, publicat la 14 octombrie 2026, și din rezumatul studiului. Lucrarea este semnată de șaptesprezece autori, cu Kelly E. Graf prim autor și Ted Goebel al doilea, și apare în Science Advances, volumul 12, articolul eaeh0802. Fișa bibliografică dă data de 16 octombrie 2026. Am citit rezumatul studiului, nu lucrarea întreagă, iar amănuntele de teren sunt cele date de universitate.
Ce nu se știe încă
- Dacă oamenii au venit dinspre vest spre Alaska sau au circulat în ambele sensuri peste puntea de uscat. Autorii formulează legătura ca pe o posibilitate, nu ca pe o concluzie.
- Cum se leagă cele trei niveluri între ele, adică dacă e vorba de același grup care revine sau de comunități diferite.
- Rezumatul precizează limpede că situl nu este cel mai vechi din Beringia, deci întrebarea despre primele locuiri rămâne deschisă.
Surse
- Comunicat: Bering Land Bridge base camp reveals what life was like nearly 14,000 years ago, Universitatea Kansas, 14 octombrie 2026, https://news.ku.edu/news/article/bering-land-bridge-base-camp-reveals-what-life-was-like-nearly-14000-years-ago
- Graf K. E. și colab., Highlights from an early base camp in Beringia 13,800 years ago: Sheg Xdalthii and the Late Pleistocene peopling of Alaska, Science Advances, vol. 12, art. eaeh0802, 2026, https://doi.org/10.1126/sciadv.aeh0802
- Fișa bibliografică a studiului, cu rezumatul, la Crossref, https://api.crossref.org/works/10.1126/sciadv.aeh0802
✓ Ce știm sigur
- Săpăturile sunt conduse de Kelly Graf, profesoară de antropologie la Universitatea Kansas, și au început în 2013.
- Cercetarea a fost finanțată de National Science Foundation cu circa 400.000 de dolari.
- Studiul apare în Science Advances, volumul 12, articolul eaeh0802.
? Ce rămâne neclar
- Sensul în care s-a circulat peste puntea de uscat.
- Dacă cele trei niveluri aparțin aceleiași comunități.
- Care este, de fapt, cea mai veche locuire din Beringia.
Contextul românesc
Subiectul nu are o legătură directă cu spațiul românesc, iar căutarea după un echivalent nu a dat un sit comparabil. Cel mai apropiat punct de sprijin e cronologia: acum 13.800 de ani, când se încheia ultima glaciațiune, pe teritoriul de azi al României trăiau comunități de vânători din paleoliticul superior târziu, cunoscute mai ales din săpăturile din valea Bistriței și din nord-estul Moldovei. Asemănarea care contează ține de metodă, fiindcă și acolo, și la noi, tot ce se poate spune despre oamenii aceia depinde de cât de bine s-au păstrat vetrele, oasele și zonele de lucru.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă numele Sheg Xdalthii?
Numele vine din limba atabască vorbită de nativii din Alaska și se traduce aproximativ prin „au fost acolo”. Situl se află pe o coamă joasă deasupra râului Tanana, în interiorul Alaskăi, cu lanțul Alaska Range la orizont.
Cât de vechi este cel mai adânc nivel?
Cel mai vechi dintre cele trei niveluri este datat la 13.800 de ani. Celelalte două au 13.000 și, respectiv, 12.700 de ani. Rezumatul studiului precizează că situl nu este cel mai vechi cunoscut din Beringia.
Ce s-a găsit în locuință?
O nicovală mare de piatră, așezată în interiorul unei amenajări de locuit, cu oase de bizon zdrobite în jur, plus ciocane de cuarț și cuarțit. Alături au apărut vetre și un cuptor de pământ, folosite la prelucrarea cărnii și a oaselor.
De ce contează forma vârfurilor de piatră?
Fiindcă vârful bifacial cu contur romboidal este, în nord, cunoscut doar de pe partea rusească a fostei punți de uscat. Prezența lui în Alaska, la aceeași vârstă, este argumentul autorilor pentru o legătură culturală peste Beringia.
Ce animale vânau oamenii de acolo?
Oasele adunate pe sit vin de la mamut, bizon de stepă și cal, specii dispărute între timp, dar și de la caribu, animal vânat în Alaska și astăzi. Oasele sparte arată că se extrăgea măduva.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


