La 17 octombrie sunt pomeniți Sfântul Proroc Oseea, Sfântul Cuvios Mucenic Andrei Criteanul, ucis în 767 pentru apărarea icoanelor, aducerea moaștelor Dreptului Lazăr la Constantinopol în 901 și Sfinții fără de arginți Cosma și Damian cei din Arabia. În istoria românilor, la 17 octombrie 1448 începe a doua bătălie de la Kosovo Polje, pierdută de Iancu de Hunedoara, iar la 17 octombrie 1878 este acreditat primul ambasador străin în România.
Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.
Sfântul Proroc Oseea
Parțial documentatOseea a propovăduit în regatul de nord, Israel, în ultimele decenii înainte de prăbușirea acestuia. Patriarhia Română îi așază misiunea în vremea regelui Ieroboam al II-lea și a urmașilor lui, iar în regatul Iuda în zilele regilor Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, adică aproximativ între 790 și 725 înainte de Hristos, ceea ce îl face contemporan cu Prorocul Isaia. Cadrul este verificabil: Ieroboam al II-lea a domnit peste un Israel bogat și întins, iar la scurtă vreme după moartea lui regatul a intrat sub presiunea Imperiului Asirian, care i-a cucerit capitala, Samaria, și a deportat o parte din populație. Mustrările lui Oseea, îndreptate împotriva închinării la idoli, a călcării legământului și a vieții preoților, a poporului și a casei regale, se citesc pe acest fond politic, nu în afara lui. Cartea care îi poartă numele deschide șirul celor doisprezece proroci mici și este citată de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani, unde cuvintele despre chemarea păgânilor sunt puse în legătură cu venirea lui Hristos. În afara ei nu avem izvoare despre viața lui.
Ce spun izvoarele: Ce sprijină documentele: domniile pomenite de Patriarhia Română sunt datate în istoria regatelor Israel și Iuda, iar prăbușirea Samariei sub asirieni, în 722 î.Hr., este consemnată și în izvoare mesopotamiene. Ce rămâne doar din tradiția biblică: biografia prorocului, care nu apare decât în cartea ce îi poartă numele. Data morții și locul îngropării nu apar în sursele consultate.
Canonizare: Prorocii Vechiului Testament nu au trecut printr-un act de canonizare: pomenirea lor este moștenită din calendarul vechi al Bisericii. Patriarhia Română îi dă tropar propriu la 17 octombrie.
Sfântul Cuvios Mucenic Andrei Criteanul
Parțial documentatEpisodul cade într-un cadru istoric bine documentat: prima perioadă a iconoclasmului bizantin. Împăratul Constantin al V-lea, domn între 741 și 775 și numit de izvoarele bisericești Copronim, a dus mai departe politica tatălui său, Leon al III-lea, și a convocat în 754 sinodul din palatul Hieria, care a osândit cinstirea icoanelor. Anii care au urmat au fost cei mai grei pentru monahi, fiindcă mănăstirile au fost cel mai puternic nucleu de împotrivire, iar împăratul a lovit anume în ele. Sinaxarul spune că Andrei, aflând de prigoană, a părăsit mănăstirea sa din Creta și a venit în capitală, unde l-a mustrat pe împărat în fața slujitorilor lui, la Mănăstirea Mamant, așezământ cunoscut din topografia Constantinopolului. A fost închis, dus de două ori înaintea împăratului, care a încercat zadarnic să îl facă să se lepede de credință, apoi osândit la moarte. Tradiția spune că un eretic i-a tăiat picioarele cu o secure în timp ce era târât prin oraș și că a murit pe loc. Creta, de unde venea, era atunci provincie a Imperiului Bizantin.
Ce spun izvoarele: Ce sprijină documentele: domnia lui Constantin al V-lea, sinodul iconoclast ținut în 754 în palatul Hieria și prigoana îndreptată cu deosebire împotriva monahilor sunt consemnate în cronicile bizantine. Ce rămâne din tradiție: desfășurarea mustrării și amănuntele chinurilor, cunoscute numai din Sinaxar. Anul 767 este cel dat de Patriarhia Română.
Canonizare: Data și autoritatea canonizării nu apar în sursele consultate; pomenirea vine din calendarul bizantin, preluat în Minei.
Aducerea moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr la Constantinopol
Parțial documentatPomenirea de la 17 octombrie nu este a morții lui Lazăr, ci a aducerii moaștelor lui la Constantinopol, iar deosebirea aceasta se pierde adesea. Împăratul Leon al VI-lea, zis cel Înțelept, a ridicat în capitală o biserică închinată Dreptului Lazăr și a trimis după moaște în Cipru. Patriarhia Română arată că ele au fost găsite la Chition, cetatea care se numește acum Larnaka, într-o raclă de marmură pe care era săpată inscripția „Lazăr cel mort de patru zile, prietenul lui Hristos”, au fost mutate într-o raclă de argint și aduse în capitală într-o zi de 17 octombrie. Cadrul este verificabil: Leon al VI-lea a fost un împărat cărturar, autor de omilii și de legiuiri, iar mutarea de moaște era în vremea lui un act de stat, nu doar de evlavie, fiindcă legau capitala de locurile sfinte ale creștinătății și întăreau prestigiul tronului. Partea mai veche a istoriei, episcopatul lui Lazăr la Chition după Înviere, nu se sprijină pe documente. Cea mai mare parte a moaștelor se păstrează în biserica lui din Larnaka.
Ce spun izvoarele: Ce sprijină documentele: domnia lui Leon al VI-lea și biserica Sfântului Lazăr ridicată de el în Constantinopol sunt consemnate în izvoarele bizantine. Ce rămâne din tradiție: episcopatul lui Lazăr în Cipru, cei treizeci de ani pe care ar mai fi trăit după Înviere, călătoria Maicii Domnului spre insulă și omoforul dăruit lui, toate cunoscute numai din Sinaxar. Anul 901 este cel dat de Patriarhia Română.
Canonizare: Lazăr este cinstit ca sfânt din primele veacuri creștine, fără un act de canonizare consemnat. Pomenirea de la 17 octombrie este a mutării moaștelor, nu a adormirii lui.
Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Arabia, împreună cu Leontie, Antim și Evtropie
Tradiție, fără izvoare contemporaneAici Mineiul însuși lămurește o încurcătură pe care celelalte calendare o trec cu vederea: sub numele de Cosma și Damian sunt cinstite trei perechi deosebite de doctori fără de arginți, nu una. Cei care au fost fii ai Teodotei au răposat în pace și au fost îngropați în locul numit Fereman; cei din Roma au avut un dascăl viclean, care i-a dus cu înșelăciune în munte, și au fost arși, răstigniți și apoi tăiați; iar cei din Arabia, pomeniți la 17 octombrie, umblau prin cetăți tămăduind bolnavi fără să ceară plată și foloseau prilejul meșteșugului ca să propovăduiască pe Hristos. Patriarhia Română îi așază în zilele împăraților Dioclețian și Maximian și spune că au fost duși la Egea, cetate din Cilicia, înaintea guvernatorului Lisia, bătuți fără milă și aruncați în mare. Cadrul este real: prigoana pornită în 303 a fost cea mai întinsă din istoria Imperiului Roman, iar Cilicia era o provincie cu guvernator imperial care avea drept de judecată asupra vieții. Împreună cu ei se pomenesc Leontie, Antim și Evtropie.
Ce spun izvoarele: Ce sprijină documentele: prigoana începută în 303 de Dioclețian și Maximian, provincia Cilicia și cetatea Egea sunt realități istorice atestate. Ce rămâne din tradiție: identitatea celor doi doctori și toate amănuntele pătimirii, cunoscute numai din Sinaxar, care recunoaște el însuși că trei perechi deosebite purtau aceste nume. De aceea nivelul de documentare este tradiție, nu documentat.
Canonizare: Cinstirea lor este veche și nu a trecut prin vreun act de canonizare consemnat. În calendarul Patriarhiei Române cele trei perechi au trei zile: cei din Roma la 1 iulie, cei din Arabia la 17 octombrie, cei din Asia la 1 noiembrie.
Tradițiile zilei
Pentru ziua de 17 octombrie culegerile clasice nu consemnează niciun obicei al zilei. Am căutat în Simion Florea Marian, în Elena Niculiță-Voronca și în Tudor Pamfile, iar nici unul dintre ei nu leagă o datină, o credință sau o oprire de lucru de această dată. Ceea ce se poate spune documentat este rostul răstimpului în care cade ziua: cislegile de toamnă, cel mai lung răgaz de dulce din an.
Mijlocul lui octombrie pare gol în culegeri, dar nu este o lipsă a cercetătorilor: calendarul popular din această parte a anului se sprijină pe repere fixe, puține și mari, iar zilele dintre ele nu primesc datini proprii. Niculiță-Voronca arată că toamna se organizează în jurul Zilei Crucii, la 14 septembrie, zi de post aspru, apoi al Sfintei Parascheva, pe care poporul din Bucovina și din Moldova o numește Sfânta Vineri, la 14 octombrie, și al Sfântului Dumitru, la 26 octombrie. Ea consemnează chiar că în satele de pe lângă Cernăuți se serbau două Sfinte Paraschive, una la 14 octombrie și a doua după Sfântul Dumitru, amândouă numite „Vinerelele”, și că între Vinerele nu se semăna secară. Ziua de 17 octombrie cade exact în golul dintre aceste două repere, iar obiceiurile pe care internetul le pune uneori pe seama ei aparțin în realitate zilelor mari din jur. Cine caută o datină a zilei trebuie să o caute la 14 sau la 26 octombrie, nu aici.
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, ediție îngrijită de Iordan Datcu, p. 232-236 ↗
- Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. I, Cârnilegile, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura Fundației Culturale Române, 1994 ↗
Cislegile de toamnă
Ziua de 17 octombrie cade în cislegile de toamnă, răstimpul de dulce dintre Postul Sfintei Marii și Postul Crăciunului. Niculiță-Voronca îl descrie drept cel mai lung din an: „De la Sf. Marie încep cîșlegele de toamnă. Acestea sînt cele mai lungi. Atuncea să fac și cele mai multe nunți, după strînsul din cîmp, căci este cu ce; toamna e bogată.” Ele țin până la 15 noiembrie, când intră Postul Nașterii Domnului, iar înainte de a intra în post se fac trei sâmbete de pomenire pentru morți. Acesta este deci timpul nunților și al praznicelor, nu al opririlor.
Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.
Pe 17 octombrie, în istoria României
-
1448
Începe a doua bătălie de la Kosovo Polje, care a ținut până la 20 octombrie. Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei, a atacat fără izbândă oastea otomană condusă de sultanul Murad al II-lea. Înfrângerea a închis șirul marilor campanii pe care el le purtase la sud de Dunăre.
-
1853
Se naște Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, fiica țarului Alexandru al II-lea și mama reginei Maria a României.
-
1878
În România este acreditat primul ambasador străin, contele László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei. Acreditarea vine la câteva luni după Congresul de la Berlin, care a recunoscut independența țării cu condiții.
-
1897
Se naște la Iași Ștefana Velisar Teodoreanu, romancieră, poetă și traducătoare.
-
1904
Moare, la numai 27 de ani, poetul Ștefan Petică, unul dintre cei dintâi simboliști români.
-
1905
Se naște Alexandru Dima, critic și istoric literar, unul dintre cercetătorii specificului național în cultura română.
-
2008
Moare etnologul și folcloristul Gheorghe Pavelescu, cercetător al magiei populare și al satului din Transilvania.
Pe 17 octombrie, în lume
-
690
Împărăteasa Wu Zetian întemeiază, în China, dinastia Zhou, singura femeie care a domnit cu titlu imperial propriu în istoria chineză.
-
1346
În bătălia de la Neville's Cross, regele David al II-lea al Scoției este luat prizonier de oastea lui Eduard al III-lea al Angliei și ținut închis unsprezece ani.
-
1604
Johannes Kepler observă în constelația Ophiuchus supernova care îi va purta numele și publică mai târziu încheierile sale în cartea De Stella nova in pede Serpentarii.
-
1662
Carol al II-lea al Angliei vinde Franței orașul Dunkerque, pentru 40.000 de lire.
-
1777
Generalul britanic John Burgoyne capitulează la Saratoga, în Războiul de Independență american.
-
1817
Este descoperit mormântul faraonului Seti I, în Valea Regilor.
-
1849
Moare la Paris compozitorul și pianistul Frédéric Chopin.
-
1931
Al Capone este condamnat pentru evaziune fiscală la unsprezece ani de închisoare.
-
1957
Scriitorul Albert Camus primește Premiul Nobel pentru Literatură.
-
1973
Statele membre OPEC anunță oprirea exporturilor de petrol spre Statele Unite și spre alte state care sprijineau militar Israelul în Războiul de Yom Kippur.
-
1989
Un cutremur de magnitudinea 7,1 lovește zona golfului San Francisco.
Întrebări frecvente
Ce sfinți sunt pe 17 octombrie?
Calendarul Patriarhiei Române pomenește la 17 octombrie pe Sfântul Proroc Oseea și pe Sfântul Cuvios Mucenic Andrei Criteanul. Mineiul adaugă la aceeași dată aducerea moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr la Constantinopol, din anul 901, și pe Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Arabia, împreună cu Leontie, Antim și Evtropie. Sunt patru pomeniri deosebite, nu una.
Sfântul Andrei Criteanul de pe 17 octombrie este autorul Canonului cel Mare?
Nu, sunt doi sfinți deosebiți care purtau același nume. Cel de la 17 octombrie este Sfântul Cuvios Mucenic Andrei Criteanul, călugăr din Creta ucis în 767 pentru apărarea icoanelor. Autorul Canonului cel Mare, care se citește în Postul Mare, este Sfântul Ierarh Andrei, arhiepiscopul Cretei, pomenit de calendarul Patriarhiei Române la 4 iulie. Niciunul nu se confundă cu Sfântul Apostol Andrei, sărbătorit la 30 noiembrie.
Ce s-a întâmplat pe 17 octombrie în istoria României?
La 17 octombrie 1448 a început a doua bătălie de la Kosovo Polje, care a ținut până la 20 octombrie. Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei, a atacat fără izbândă oastea otomană a sultanului Murad al II-lea. La 17 octombrie 1878, la câteva luni după Congresul de la Berlin, a fost acreditat în România primul ambasador străin, reprezentantul Austro-Ungariei.
Ce obiceiuri se țin pe 17 octombrie?
Culegerile clasice de etnografie nu consemnează niciun obicei legat anume de 17 octombrie. Nici Simion Florea Marian, nici Elena Niculiță-Voronca, nici Tudor Pamfile nu leagă o datină de această dată. Ziua cade însă în cislegile de toamnă, cel mai lung răgaz de dulce din an, când se fac cele mai multe nunți, după strânsul din câmp. Datinile din jur aparțin zilelor de 14 și 26 octombrie.
De ce se pomenesc Sfinții Cosma și Damian de mai multe ori pe an?
Pentru că nu este vorba de aceeași pereche. Sub numele de Cosma și Damian, Biserica cinstește trei perechi deosebite de doctori fără de arginți, lucru pe care Mineiul îl spune limpede. Calendarul Patriarhiei Române le dă trei zile: cei din Roma la 1 iulie, cei din Arabia la 17 octombrie, cei din Asia, fiii Teodotei, la 1 noiembrie. Confuzia dintre ele este cea mai răspândită greșeală a calendarelor tipărite.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.