Istoria lumii, din toate rubricile Historix: descoperiri, evenimente, personaje și analize, de la Antichitate până azi.
O furtună a rărit pădurea din Taunus, iar sub un strat subțire de humus au apărut zidurile unui sat roman. La marginea lui, arheologii din Hessa au dezvelit un templu roman al lui Marte, cu două pietre votive și o statuetă a Victoriei.
O cercetare de la Universitatea Leiden a comparat 550 de scrisori din cancelaria Elisabetei I și arată cât din tonul lor vine de la secretari.
La Babi Yar, lângă Kiev, au fost împușcați 33.771 de evrei în două zile. Cifra vine din rapoartele germane. La Odessa, o lună mai târziu, s-a repetat tiparul.
Acordul de la München nu e un tratat de pace, e un orar de predare a teritoriului. Ce scrie în text, cine a semnat și de ce ne privește direct în 1940.
O gravură tipărită în 1554 circulă acum ca o descoperire. Harta e reală, dar ce arată ea nu e un loc, ci un raționament de secol XVI.
Campania din 2026 a arheologilor norvegieni a recuperat 48 de săgeți din petece de gheață care se topește. Cea mai veche are între 5.000 și 6.000 de ani.
Un munte care cântă, un titlu de războinic și un cadru cu stele, pictate cu roșu pe peretele unui adăpost de stâncă. Studiul din Antiquity readuce în discuție scrierea de la Teotihuacan.
Mucegaiul nu a intrat pe fereastră, data nu e sigură, iar primul pacient tratat a murit. Ce arată studiul lui Ronald Hare și documentele de la Oxford despre descoperirea penicilinei.
Băi private, tencuieli pictate, o statuetă de Priap și două altare cu inscripție. Echipa de la Universitatea din Varșovia crede că a ajuns la casa legatului legiunii I Italica.
Scrisoarea către domnul Dacier, citită la Academia din Paris, a deschis egiptologia. Dar Piatra din Rosetta nu a fost cheia, iar Thomas Young ajunsese deja pe jumătate la răspuns.
În clădirea de la Petersgraben 52 din Basel a apărut o instalație de încălzire cu aer cald din secolele al XIII-lea și al XIV-lea, păstrată aproape întreagă. Cantonul o anunță drept unica de acest fel din Elveția.
Un studiu publicat în PLOS One a măsurat izotopii de stronțiu în dinții a 199 de oameni din șase situri grecești. Șaptesprezece crescuseră în altă parte, iar profilul lor schimbă imaginea mobilității în epoca bronzului.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
