Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos, noiembrie 1473: bătălia de la Cursul Apei

Trei zile de luptă la un vad din Țara Românească, o cetate domnească luată și douăzeci și opt de steaguri trimise la Cracovia. Ce spun cronicile despre noiembrie 1473 și unde nu se potrivesc.

Laurențiu Dicu
19 noiembrie 2026, 11:30 · 7 min de citit

Sursa originală

archive.org · „Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, capitolul despre războiul lui Ștefan vodă cu Radul vodă”
Citește originalul ↗
Portret al lui Ștefan cel Mare, din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei
Portret al lui Ștefan cel Mare, aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Wikimedia Commons, autor necunoscut, piesă din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei · Domeniu public

Pe scurt

Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos s-au înfruntat trei zile, de joi 18 noiembrie 1473, la locul numit de cronici „Cursul Apei”, într-un vad din Țara Românească. Radu a fugit, iar Ștefan a luat Cetatea Dâmbovița în 24 noiembrie și a așezat domn pe Basarab Laiotă, care a rezistat o lună.

  • 01Lupta a început joi, 18 noiembrie 1473, pe stil vechi, și a ținut trei zile, până în noaptea spre duminică.
  • 02Locul apare în cronicile slavone ca „Potocu Vodna”, tradus de Ureche „Cursul Apei” și numit azi pârâul Vodna; punctul exact nu este identificat.
  • 03În 23 noiembrie Ștefan a încercuit Cetatea Dâmbovița, iar în 24 a intrat în ea; Radu cel Frumos fugise la turci în noaptea dinainte.
  • 04Douăzeci și opt de steaguri luate de la munteni au fost duse regelui Poloniei, care le-a primit la Wiślica în 16 ianuarie 1474.
  • 05Basarab Laiotă, domnul pus de Ștefan, a rezistat o lună; Radu s-a întors cu ajutor otoman.
  • 06Voichița, fiica lui Radu, luată copilă din cetate, a devenit a treia soție a lui Ștefan cel Mare și mama lui Bogdan-Vlad.

În noiembrie 1473, Ștefan cel Mare a trecut Milcovul cu oastea și s-a bătut trei zile cu Radu cel Frumos, la un loc pe care cronicile îl numesc „Cursul Apei”. A câștigat, a luat cetatea de scaun a Țării Românești și a pus acolo un domn al lui, care a rezistat exact o lună. Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos nu se întâlneau pentru prima dată, dar aceasta a fost ciocnirea care a schimbat ceva pentru totdeauna, și nu în felul în care s-ar crede.

Ce s-a întâmplat în noiembrie 1473 între Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos?

Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche povestește campania pas cu pas. La 8 noiembrie, ajuns la marginea țării, Ștefan vodă și-a împărțit steagurile oștii pe Milcov, adică și-a rânduit cetele pentru luptă. Joi, în 18 ale aceleiași luni, s-a lovit cu Radu vodă la locul numit „Cursul Apei”. S-au bătut acolo până în seară, apoi vineri și sâmbătă toată ziua până în seară, iar în noaptea spre duminică Radu vodă a lăsat tot ce avea în tabără și a fugit cu oastea la scaunul său, la Dâmbovița.

Ștefan a pornit după el. În 23 ale lunii a încercuit Cetatea Dâmbovița, iar în noaptea aceea Radu a fugit din cetate la turci, lăsând în urmă pe doamna sa Maria și pe fiica sa Voichița. Miercuri, în 24 noiembrie, Ștefan a intrat în cetate și a luat doamna, fiica, toată avuția, veșmintele scumpe, vistieriile și steagurile domnului fugit. A petrecut acolo trei zile, apoi s-a întors la Suceava. În scaunul Țării Românești l-a lăsat pe Basarab Laiotă, care a domnit exact o lună.

De ce a pornit Ștefan cel Mare război în Țara Românească?

Nu pentru pradă. Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos se aflau de o parte și de alta a unei linii care se trăgea atunci în toată Europa de sud-est: Radu era domnul pe care Poarta îl ținea în scaun, iar Ștefan căuta la sud de Milcov un domn al lui. Omul ales era Basarab Laiotă, iar campania din noiembrie 1473 a fost făcută ca să îl așeze pe acela în scaun.

Alexandru V. Boldur, în monografia sa din 1970, arată și cum se pregătise terenul. În 1472 Ștefan dăduse brașovenilor un privilegiu comercial și căpăta în 1473, pe bază de reciprocitate, libertatea de comerț a moldovenilor în Ardeal, deci spatele dinspre Transilvania era asigurat. În același an 1472 trecuse prin Moldova Isac-beg, solul lui Uzun Hasan, stăpânitorul din Asia Mică aflat în război cu sultanul, care îi îndemna pe principii Europei să lovească. Ștefan cel Mare nu a pornit orbește: a pornit într-o fereastră în care puterea otomană avea de lucru departe.

Cum se numește de fapt locul bătăliei?

Aici începe partea de filologie, și ea este mai interesantă decât pare. În cronicile slavone, locul apare ca „Potocu Vodna”. Ureche l-a tradus „Cursul Apei”. Nicolae Iorga, în 1904, nota că forma din izvoarele originale nu poate avea alt înțeles decât vad, adică locul unde se trece o apă. Istoriografia de mai târziu a citit „Vodna” ca nume propriu și a botezat lupta bătălia de la pârâul Vodna. Trei nume pentru același loc, toate pornind din aceleași cuvinte slavone.

Unde se afla locul, nu știe nimeni cu precizie. Iorga îl așeza la vadul de la Râmnicul Sărat, socotind că lupta s-a dat la trei zile de drum de București, deci chiar lângă hotar. Boldur scrie mai larg, „undeva între Râmnicul Sărat și București”. Niciunul nu indică un punct care să poată fi arătat azi pe teren, și nicio cercetare de arheologie a câmpului de luptă nu a fixat locul. Aceasta este o necunoscută deschisă, nu o scăpare a cronicarilor: ei scriau pentru oameni care știau drumurile.

Bătălia este din 18, din 19 sau din 20 noiembrie?

Din toate trei, și de aici vine încurcătura din liste. Cronica spune limpede că lupta a început joi, în 18, și a ținut până în noaptea spre duminică, deci a acoperit zilele de 18, 19 și 20 noiembrie, pe stilul vechi. Unele cronologii trec bătălia la 18, ziua primului asalt, altele la 20, ziua în care s-a rupt tabăra muntenească, iar 19 noiembrie este ziua de mijloc. Iorga o pune la 18; Boldur scrie 18-20 noiembrie. Toți vorbesc despre aceeași luptă.

Un detaliu merită verificat, fiindcă el arată cât de atent lucra cronicarul: Ureche spune „joi” pentru 18 noiembrie și „miercuri” pentru 24. La calendarul iulian, folosit atunci, 18 noiembrie 1473 cade într-adevăr într-o zi de joi, iar 24 noiembrie într-o zi de miercuri. Zilele săptămânii din letopiseț se potrivesc cu ziua lunii, ceea ce întărește încrederea în șirul de date al cronicii.

Ce spune cronica leșească și ce spune cea moldovenească?

Ureche nu se mulțumește să povestească. După relatare, el deschide o paranteză pe care o intitulează „Aicea să socotim”, și pune față în față două izvoare. Letopisețul cel leșesc, adică izvorul polon, nu spune că războiul s-ar fi bătut trei zile; el spune doar că Radu vodă, văzând că nu poate sta împotriva lui Ștefan, a fugit la cetate. Letopisețul moldovenesc dă, în schimb, cele trei zile de luptă și rânduiala steagurilor de pe Milcov.

Avem, așadar, un cronicar de veac XVII care face critică de izvoare în fața cititorului, semnalează că două surse nu se potrivesc și arată pe care se sprijină. Pentru o platformă care promite istoria cu dovezi, pasajul acesta e mai valoros decât bătălia însăși: el ne spune că neconcordanța dintre izvoare nu e o descoperire modernă, ci o problemă pe care au văzut-o și cei care au scris primii.

Biruința a fost anunțată și în afară. Boierii moldoveni, printre ei Ștefan Turcuieț, au dus regelui Poloniei vestea și douăzeci și opt de steaguri luate de la munteni. Iorga precizează chiar ziua primirii lor: duminică, 16 ianuarie 1474, la Wiślica, în Galiția, unde Casimir venise din Cracovia pentru sărbători. Steagurile nu erau un suvenir, erau un argument diplomatic: dovada materială a unei victorii pe care Moldova o trecea în contul ei la o curte europeană.

Ce a rămas din biruința de la Cursul Apei?

Pe termen scurt, surprinzător de puțin. Basarab Laiotă a domnit o lună, de la 24 noiembrie la 23 decembrie 1473. Turcii s-au întors din Asia, Radu cel Frumos a venit cu ajutor otoman, pe care Boldur îl socotește la cincisprezece mii de oameni, apoi și-a luat scaunul înapoi; cetele turcești au ajuns până la Bârlad. Ștefan a cerut sprijin la Cracovia, a primit ordinul dat oastei din Podolia să îl ajute, dar a refuzat împăcarea pe care Polonia o propunea. În martie 1474 a reluat lupta, iar în toamna aceluiași an a cucerit cetatea Teleajen.

Pe termen lung, campania a avut un rezultat la care nimeni nu se gândea în noiembrie 1473. Fetița luată din Cetatea Dâmbovița, Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, a crescut la curtea Moldovei, iar Ștefan cel Mare a luat-o de soție, probabil în 1478. Din această căsătorie s-a născut Bogdan-Vlad, cel care avea să îi urmeze în scaun. Cea mai durabilă consecință a bătăliei nu a fost nici o cetate, nici un domn pus în scaun pentru o lună, ci o legătură de sânge între casele domnitoare de la nord și de la sud de Milcov.

Mai rămâne de spus ceva despre cuvintele care circulă. „Ștefan cel Mare a cucerit Bucureștii” este o formulare care împinge înapoi în 1473 un oraș de mai târziu. Ce a luat el a fost Cetatea Dâmbovița, scaunul domnesc de pe râu, cu curțile, vistieria și biserica lui, într-un loc din care s-a dezvoltat Bucureștiul. Iar faptul că oastea muntenească a ținut trei zile în fața lui Ștefan cel Mare, cu puțini turci alături, spune despre ea mai mult decât spune lista de învinși.

Surse

  1. Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, capitolul despre războiul lui Ștefan vodă cu Radul vodă, https://archive.org/details/grigore-ureche-letopisetul-tarii-moldovei
  2. Alexandru V. Boldur, Ștefan cel Mare, 1970, https://archive.org/details/alexandruv.boldurstefancelmare1970
  3. Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904, https://archive.org/details/nicolae-iorga-istoria-lui-stefan-cel-mare-1904
  4. Pagina zilei de 19 noiembrie de pe Historix, lista evenimentelor din istoria românilor, https://historix.ro/astazi-in-istorie/19-noiembrie/

✓ Ce știm sigur

  • Cronica moldovenească dă rânduirea oștii pe Milcov la 8 noiembrie și începutul luptei joi, 18 noiembrie 1473.
  • Lupta a durat trei zile, iar tabăra muntenească s-a rupt în noaptea spre duminică.
  • Cetatea Dâmbovița a fost încercuită în 23 noiembrie și luată în 24 noiembrie.
  • Doamna Maria și fiica Voichița au fost luate din cetate, împreună cu vistieria și steagurile domnești.
  • Basarab Laiotă a fost așezat domn și a stat în scaun de la 24 noiembrie la 23 decembrie 1473.
  • Zilele săptămânii din letopiseț se potrivesc cu datele calendarului iulian.

? Ce rămâne neclar

  • Locul exact al luptei: Iorga îl pune la vadul de la Râmnicul Sărat, Boldur undeva între Râmnicul Sărat și București, iar pe teren nu a fost identificat.
  • Durata luptei: izvorul polon nu pomenește trei zile de bătălie, ci doar fuga lui Radu, iar Ureche semnalează el însuși neconcordanța.
  • Mărimea oștilor: cronica germană vorbește, pentru acel an, de 48 de steaguri moldovenești împărțite în 12 grupe, dar numărul de oameni din fiecare steag nu se cunoaște.

Contextul românesc

Campania din noiembrie 1473 este una dintre acele împrejurări în care istoria Moldovei și cea a Țării Românești nu se pot povesti separat. Ștefan cel Mare nu lupta ca să ia pământ la sud de Milcov, ci ca să aibă acolo un domn care să nu deschidă drumul otoman spre Moldova, iar politica aceasta l-a purtat de patru ori în Țara Românească între 1473 și 1476. Rezultatul care a ținut nu a fost militar, ci dinastic: din căsătoria cu Maria-Voichița, fiica domnului învins, s-a născut Bogdan-Vlad, urmașul la scaunul Moldovei. Tot în acești ani se așază și legăturile comerciale cu Brașovul, din 1472 și 1473, care arată cât de strâns lucrau cele trei țări românești atunci când interesul o cerea.

Întrebări frecvente

Când a avut loc bătălia dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos?

Lupta a început joi, 18 noiembrie 1473, pe stilul vechi, și a ținut trei zile, până în noaptea spre duminică, deci a acoperit și ziua de 19 noiembrie. Unele cronologii o trec la 18, altele la 20 noiembrie, dar este vorba despre aceeași bătălie.

Unde este pârâul Vodna?

Nu se știe cu precizie. Numele vine din forma slavonă „Potocu Vodna”, tradusă de Grigore Ureche „Cursul Apei”. Nicolae Iorga socotea că înseamnă un vad și îl așeza la Râmnicul Sărat, iar Alexandru Boldur scria doar că locul se afla între Râmnicul Sărat și București.

A cucerit Ștefan cel Mare Bucureștii în 1473?

A cucerit Cetatea Dâmbovița, scaunul domnesc de pe râul Dâmbovița, în 24 noiembrie 1473, în locul din care s-a dezvoltat Bucureștiul. Stăpânirea nu a durat: domnul pus de el, Basarab Laiotă, a fost alungat după o lună de o oaste otomană.

Cine a fost Voichița, fiica lui Radu cel Frumos?

A fost luată copilă din Cetatea Dâmbovița, în noiembrie 1473, împreună cu mama sa, doamna Maria. Crescută la curtea Moldovei, a devenit a treia soție a lui Ștefan cel Mare, probabil în 1478, și mama lui Bogdan-Vlad, viitorul domn.

Ce s-a întâmplat cu steagurile luate de la munteni?

Douăzeci și opt dintre ele au fost trimise regelui Poloniei, Casimir, ca dovadă a victoriei. Iorga arată că au fost primite duminică, 16 ianuarie 1474, la Wiślica, în Galiția. Steagurile funcționau ca argument diplomatic la o curte europeană, nu ca trofeu de paradă.

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Autor Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Evenimentele zilei

Vezi tot →