Piatra Altarului de la Stonehenge: niciun loc cercetat nu se potrivește

Lespedea de gresie din mijlocul Stonehenge, cunoscută ca Piatra Altarului, a trecut prin cea mai amănunțită analiză geologică de până acum. Rezultatul nu este o descoperire, ci o eliminare: niciunul dintre locurile cercetate nu are același set de trăsături ca piatra. Studiul a apărut în noiembrie 2026 în Journal of the Geological Society, iar Universitatea din Aberystwyth l-a anunțat la 5 noiembrie.

Ce este Piatra Altarului

Este o lespede de gresie de aproximativ 4,9 metri și șase tone, așezată culcată în inima monumentului din Câmpia Salisbury, sub montantul prăbușit al Marelui Trilit și sub buiandrugul lui. Stonehenge a fost ridicat în mai multe faze, între aproximativ 3000 și 1600 î.Hr., iar monumentul este cunoscut în toată lumea tocmai pentru distanțele pe care au fost aduse pietrele lui: pietrele albastre, mai mici, au venit de la aproximativ 225 de kilometri, din vestul țării Galilor.

Piatra Altarului este, însă, unică între pietrele monumentului. Peste un secol, arheologii și geologii au crezut că vine și ea din țara Galilor. Cercetări recente au răsturnat această presupunere și au arătat spre nord-estul Scoției.

Ce s-a măsurat acum

Echipa a combinat observații noi făcute pe piatra însăși cu un studiu amănunțit al fragmentelor păstrate în colecții de muzeu. Au fost cercetate structura, mineralele, compoziția chimică și trăsăturile izotopice. Titlul studiului enumeră chiar aceste direcții: constrângeri sedimentologice, petrografice, mineralogice, geochimice și izotopice.

Căutarea s-a concentrat pe bazinul Orcadian, din nord-estul Scoției, acolo unde arătau cercetările anterioare. Pentru moment, acolo nu s-a găsit un loc cu aceleași trăsături ca Piatra Altarului.

Ce spun cercetătorii

Studiul a fost condus de profesorul Duncan Pirrie, profesor emerit la Universitatea din South Wales. El spune că este cea mai cuprinzătoare investigație geologică făcută vreodată asupra pietrei și că, prin îmbinarea mai multor tehnici de analiză, echipa a obținut cea mai limpede imagine de până acum a compoziției ei și a putut pune la încercare ipotezele despre origine.

Deocamdată, niciunul dintre locurile cercetate nu are același set de trăsături ca Piatra Altarului. Asta ne spune că căutarea nu s-a încheiat, dar că suntem acum mult mai bine pregătiți să ne concentrăm pe zonele care au cele mai mari șanse să dea un răspuns.

Duncan Pirrie, Universitatea din South Wales

Richard Bevins, profesor onorific la Departamentul de Geografie și Științe ale Pământului al Universității din Aberystwyth, amintește că timp de aproape un secol s-a crezut că piatra vine din vestul țării Galilor și că cercetările echipei au răsturnat această presupunere, arătând spre Scoția. Noul studiu, spune el, restrânge căutarea prin identificarea trăsăturilor geologice exacte care trebuie urmărite.

Nick Pearce, profesor emerit de geochimie la aceeași universitate, pune lucrurile într-o formulă potrivită: într-o poveste de detectivi geologici, eliminarea unei zone posibile contează tot atât cât identificarea unei zone noi. Cercetarea a adunat geologi și arheologi din Regatul Unit, Canada, Italia și Suedia, de la Universitatea din South Wales, Aberystwyth, University College London, Universitatea din Aberdeen, Universitatea din Plymouth, Institutul James Hutton, Universitatea Suedeză de Științe Agricole și Universitatea Milano-Bicocca.

Ce nu se știe încă

Locul de origine al pietrei rămâne necunoscut. Rezultatul de acum nu spune că Scoția a fost scoasă din discuție, ci că în zonele cercetate din bazinul Orcadian nu s-a găsit o potrivire pe toate trăsăturile măsurate. Nici drumul pietrei până la Câmpia Salisbury, dacă originea ei este cu adevărat nordică, nu are deocamdată o explicație documentată.

Ce aduce studiul este o amprentă geologică detaliată: setul de trăsături pe care trebuie să le aibă roca de la capăt. Cercetătorii speră că această amprentă va permite, în cele din urmă, găsirea sursei.