Ștefan Lăcustă a devenit domn al Moldovei în septembrie 1538, numit direct de sultanul Soliman Magnificul, după ce acesta a intrat în Suceava pe 17 septembrie și a luat vistieria țării. Moldova a pierdut atunci Tighina și Bugeacul. Porecla vine de la invaziile de lăcuste din anii domniei, iar în decembrie 1540 a fost ucis de boieri.
- 01În septembrie 1538, după campania condusă de Soliman Magnificul, Ștefan Lăcustă a fost pus domn al Moldovei direct de sultan.
- 02Soliman a intrat în Suceava pe 17 septembrie și a luat vistieria, steagurile și odoarele domnești.
- 03Moldova a pierdut atunci cetatea Tighina și câmpia Bugeacului, transformate în teritoriu otoman.
- 04Porecla vine de la invaziile de lăcuste din 1538-1544, care au adus foamete.
- 05În decembrie 1540 a fost ucis de propriii boieri, primul domn moldovean cu acest sfârșit.
- Parțial adevărat
„Ștefan Lăcustă a fost ales domn de boierii Moldovei”
Boierii l-au „ales” formal la Bădeuți, dar numele fusese hotărât de sultan.
- Adevărat
„Ștefan Lăcustă a fost primul domn al Moldovei numit direct de sultan”
A venit cu firman de la Poartă, după ce Soliman intrase personal în Suceava.
- Adevărat
„Porecla Lăcustă vine de la invaziile de lăcuste din anii domniei lui”
Invaziile din 1538-1544 au adus foamete și au fost asociate de cronicari cu domnia lui.
În septembrie 1538, după o campanie condusă de însuși sultanul Soliman Magnificul, Moldova a primit un domn pe care nu și-l alesese. Ștefan Lăcustă era nepot de fiu al lui Ștefan cel Mare, dar trăise aproape toată viața la Constantinopol și venea cu firman de la Poartă. Domnia lui de doi ani a însemnat pierderea Tighinei și a Bugeacului, ani de foamete și, în cele din urmă, primul domn moldovean ucis de proprii boieri.
Ștefan Lăcustă, un nepot al lui Ștefan cel Mare crescut la Constantinopol
Ștefan Lăcustă s-a născut în 1496, ca fiu postum al lui Alexandru, fiul cel mare al lui Ștefan cel Mare. Mama lui, Maria Asanina Paleologhina, de origine bizantină, l-a dus de mic la Constantinopol, în comunitatea creștină din capitala otomană. Acolo a trăit aproape patru decenii, departe de țara pe care avea să o conducă.
Faptul acesta explică mai mult decât pare. Ștefan Lăcustă nu avea în Moldova nici o clientelă boierească, nici oameni ai lui. Avea, în schimb, legături la Poartă și o descendență care suna bine în acte. Din acest motiv este socotit uneori primul domn de tip fanariot al Moldovei, cu aproape două secole înainte de epoca fanariotă propriu-zisă.
Campania din 1538 și căderea Sucevei
Ținta campaniei era Petru Rareș, domnul care își făcuse un joc propriu între Poartă, Polonia și Habsburgi și care nu mai era considerat de încredere la Istanbul. Expediția otomană s-a desfășurat între 9 iunie și 5 noiembrie 1538 și a fost condusă personal de Soliman Magnificul.
Rareș nu a mai avut cu cine să dea lupta. Părăsit de o mare parte a boierilor, a fugit în Transilvania. Pe 17 septembrie 1538, Soliman a intrat în Suceava. A luat vistieria țării, steagurile și odoarele domnești, între care și sabia atribuită lui Ștefan cel Mare, aflată și azi în colecțiile palatului Topkapî din Istanbul.
Câteva zile mai târziu, boierii au fost adunați la Bădeuți și au „ales” în unanimitate un domn. Formal, a fost o alegere a țării. Practic, numele fusese hotărât de sultan. Cronologia curentă reține ziua de 21 septembrie 1538 ca început al domniei, deși izvoarele interne notează doar luna, nu și ziua.
Ce a plătit Moldova: Tighina și Bugeacul
Prețul campaniei nu a fost plătit în bani, ci în pământ. Cetatea Tighina, de pe Nistru, cu satele din jur, și câmpia Bugeacului au fost desprinse din trupul Moldovei și transformate în teritoriu otoman propriu-zis, adică în raia administrată direct de Poartă. Era a doua amputare de acest fel, după pierderea Chiliei și a Cetății Albe în 1484.
Tributul, în schimb, a rămas neschimbat, la vechiul cuantum de 10.000 de galbeni pe an. Abia în a doua domnie a lui Petru Rareș avea să urce la 12.000. Sultanul a păstrat, așadar, aparențele: Moldova rămânea o țară cu domn creștin și cu obligații vechi, dar frontiera ei de răsărit fusese mutată.
Cât de grav a fost momentul rămâne o discuție deschisă între istorici. Pentru unii, 1538 marchează pierderea independenței Moldovei și începutul aservirii ei față de Imperiul Otoman. Pentru alții, este doar o treaptă într-o dependență care exista deja de câteva decenii. Ioan-Aurel Pop, care a trecut în revistă această dezbatere, citează în ea nume precum Iorga, Constantiniu sau Gorovei.
De unde vine porecla Lăcustă
Porecla nu are nimic de-a face cu caracterul domnului, cum s-ar putea crede. Vine dintr-o catastrofă concretă: roiurile de lăcuste care au lovit Moldova an de an, din 1538 până în 1544, distrugând recoltele și aducând foamete. O cronică o spune direct: în acel an, insectele le-au dat moldovenilor mai mult de furcă decât turcii.
Aici se vede diferența dintre document și mit. Documentele arată un om prins între un sultan care îl pusese și o boierime care nu îl voia, într-o țară lovită de foamete. Tradiția l-a reținut simplu, ca pe un domn nevrednic, cu o poreclă de batjocură. Cele două imagini nu se suprapun.
Ce spun izvoarele și unde se contrazic
Pentru domnia lui Ștefan Lăcustă, istoricul Ioan-Aurel Pop a pus față în față trei feluri de izvoare, care nu spun același lucru.
- Cronicile interne: cronica lui Macarie, cronica moldo-polonă și letopisețul lui Grigore Ureche, scris cu mult după evenimente.
- Documentele poloneze, editate în 1979 de istoricul I. Corfus, care urmăresc mișcările de la granița de nord a Moldovei.
- Documentele otomane și habsburgice, publicate în colecțiile Hurmuzaki și Veress.
Din aceste surse iese la iveală un detaliu care complică imaginea de manual: domnul pus de sultan l-a trimis în secret pe boierul Vartic la Ferdinand de Habsburg, cerând sprijin creștin. Un domn instalat de Poartă care negocia pe ascuns cu Viena nu mai este simpla marionetă din manual. Nu știm cât de departe ar fi mers, pentru că nu a avut timp.
Decembrie 1540: primul domn al Moldovei ucis de boierii lui
Ca să se apere, Ștefan Lăcustă a guvernat dur. Izvoarele vorbesc despre boieri executați sub bănuiala de conspirație, unii chiar la ospăț, și despre alții fugiți în Transilvania. A obținut exact efectul opus.
În decembrie 1540, cu câteva zile înainte de Crăciun, un grup de mari boieri din neamurile Găneștilor și Arbureștilor, condus de Mihul hatmanul și de Trotușanul logofătul, l-a ucis în dormitorul casei domnești. Este primul domn al Moldovei asasinat de propria boierime.
ca niște lupi gata de vânăt
Grigore Ureche, despre boierii conjurați, citat de Ioan-Aurel Pop
A urmat, pentru câteva săptămâni, Alexandru Cornea, alt nepot al lui Ștefan cel Mare. Apoi Poarta a făcut calculul invers și l-a trimis înapoi pe Petru Rareș, cel pe care îl alungase cu doi ani mai devreme. Moldova a rămas însă fără Tighina și fără Bugeac, iar precedentul unui domn numit direct de sultan fusese creat.
Surse
- Ioan-Aurel Pop, Cu privire la domnia lui Ștefan Lăcustă, studiu în format PDF, https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48135/1/Pop+Ioan+Aurel-Cu+privire+la+domnia+lui+Stefan+Lacusta-1985-1986.pdf
- Wikipedia, Stephen V of Moldavia, https://en.wikipedia.org/wiki/Stephen_V_of_Moldavia
- Historia, Cine a fost primul domn al Moldovei numit de sultan, https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-primul-domn-al-moldovei-numit-de-2375517.html
- Historia, Moldova la mijlocul secolului al XVI-lea, https://historia.ro/sectiune/general/moldova-la-mijlocul-secolului-al-xvi-lea-2204612.html
- Descendența lui din Ștefan cel Mare, prin fiul Alexandru, și copilăria petrecută la Constantinopol.
- Campania otomană din 1538 și intrarea lui Soliman în Suceava pe 17 septembrie.
- Cedarea Tighinei și a Bugeacului și menținerea tributului la 10.000 de galbeni.
- Uciderea lui în decembrie 1540 de către un grup de boieri condus de Mihul și Trotușanul.
- Ziua exactă a înscăunării. Cronologia curentă reține 21 septembrie 1538, dar izvoarele interne notează doar luna.
- Cât de serioase erau tratativele lui secrete cu Ferdinand de Habsburg și ce urmărea prin ele.
- Dacă 1538 marchează pierderea independenței Moldovei sau doar o treaptă în dependența față de Poartă; istoricii nu sunt de acord.
Anul 1538 este momentul în care sultanul numește pentru prima oară domnul Moldovei fără consultarea țării și taie din teritoriul ei o raia permanentă. Este un pas decisiv între vasalitatea negociată a secolului al XV-lea și dependența tot mai directă din secolele următoare.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
