Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Fețe maya de stuc, găsite în Edificiul 316 de la El Mirador

La El Mirador, în nordul Guatemalei, săpăturile din Edificiul 316 au scos la lumină fețe maya modelate în stuc, mascaroane și scări monumentale. Piesele au fost prezentate la Guatemala, dar un catalog științific al lor nu a apărut deocamdată.

Laurențiu Dicu
Adaptat de Laurențiu Dicu
20 noiembrie 2026, 19:30 · 4 min de citit

Sursa originală

Agencia Guatemalteca de Noticias · „Hallazgos en El Mirador revelan avances de la civilización maya”
Publicat 2026-11-19
Citește originalul ↗
Săpătură arheologică în situl maya preclasic El Mirador, în Petén, Guatemala
Săpătură arheologică în situl maya preclasic El Mirador, în Petén, Guatemala. Imaginea arată o cercetare mai veche din sit, nu Edificiul 316. Wikimedia Commons · CC BY 2.0

Pe scurt

La El Mirador, în Petén, Guatemala, săpăturile din Edificiul 316, numit Mariposa, au scos la lumină fețe maya de stuc, mascaroane și scări monumentale, prezentate la 19 noiembrie 2026. Siturile identificate sunt puse în preclasicul maya, între 100 înainte de Hristos și 150 după Hristos.

  • 01Săpăturile din Edificiul 316, numit Mariposa, de la El Mirador, în Petén, Guatemala, au scos la lumină fețe maya modelate în stuc, mascaroane și scări monumentale. Piesele au fost prezentate la 19 noiembrie 2026 într-o conferință a Institutului Guatemalez de Turism și a Proiectului Arheologic Bazinul El Mirador. Numărul și dimensiunile pieselor nu au fost date, iar o publicație științifică a lor nu există deocamdată.

La El Mirador, marele oraș preclasic din pădurea din nordul Guatemalei, săpăturile din clădirea numită Edificiul 316, cunoscută și ca Mariposa, au scos la lumină fețe maya modelate în stuc, mascaroane și scări monumentale. Descoperirile au fost prezentate la 19 noiembrie 2026, într-o conferință organizată de Institutul Guatemalez de Turism împreună cu Proiectul Arheologic Bazinul El Mirador.

Ce s-a arătat

Piesele numite în anunț sunt fețe omenești modelate în stuc, mascaroane, adică măști arhitecturale de dimensiuni mari, și scări monumentale. Toate provin din săpăturile de la Edificiul 316. Numărul exact al pieselor, dimensiunile lor și descrierea bucată cu bucată nu au fost date.

Arheologa conservatoare Lilian Vega a explicat starea în care au fost găsite: unele piese erau dezintegrate și au cerut procese de restaurare care s-au întins până la un an. Pentru stuc, asta este regula, nu excepția: tencuiala modelată se desface în bucăți mici odată ce își pierde suportul, iar refacerea se face fragment cu fragment.

Vechimea pieselor

Anunțul pune siturile identificate în perioada maya preclasică, cu datări care merg din anul 100 înainte de Hristos până în anul 150 după Hristos. Trebuie spus exact ce acoperă cifra: intervalul este dat pentru siturile identificate, nu explicit pentru sculpturi, iar metoda de datare nu este numită. Separat, Lilian Vega a vorbit despre fețe maya cu o istorie de peste două mii de ani.

Încadrarea este plauzibilă pentru El Mirador, care este un oraș preclasic prin excelență. Marile mascaroane de stuc de pe fațadele piramidale sunt chiar semnătura arhitecturii maya preclasice din bazin, iar Edificiul 316 se înscrie în această serie. Dar atât timp cât nu există un raport publicat, datarea pieselor rămâne a anunțului, nu a unui dosar verificabil.

Ce se știe, din publicații, despre El Mirador

Partea solidă a cunoașterii despre zonă vine din cartografierea cu laser aeropurtat, începută în 2015. Studiul publicat de Richard Hansen și colaboratorii lui în revista Ancient Mesoamerica a inventariat 964 de așezări preclasice pe o suprafață de aproximativ 1.700 de kilometri pătrați din bazinul carstic Mirador-Calakmul, legate între ele printr-o rețea de drumuri înălțate, numite calzadas. Aceasta este măsurătoarea care a schimbat felul în care se discută despre organizarea politică maya timpurie.

Un al doilea studiu, publicat în PLOS ONE, a cartografiat geologia și hidrologia bazinului. El explică de ce un oraș mare a putut funcționa acolo: într-un peisaj carstic fără râuri de suprafață, apa se adună în depresiuni și în rezervoare amenajate. La conferința din noiembrie, Josefina Thompson, directoarea Fondului de Conservare al El Mirador, a vorbit tocmai despre apă și agricultură în bazin.

Cercetările din zonă sunt conduse din 1978 de Richard Hansen, care a ajuns în Guatemala după o vizită la Tikal, în 1974. La lucrare participa și Fundația FARES, împreună cu autoritățile naționale și cu echipe internaționale.

De ce îl trătăm ca anunț, nu ca rezultat publicat

Prezentarea s-a făcut în cadrul unei conferințe organizate de institutul de turism, iar informația a fost transmisă de agenția oficială de presă a statului guatemalez. Nu există deocamdată un comunicat al Ministerului Culturii și Sporturilor și nici o publicație științifică a pieselor. Asta nu pune la îndoială descoperirea, dar înseamnă că amănuntele care contează pentru istoric, adică inventarul, contextul stratigrafic și datarea fiecărei piese, urmează să apară.

Ce nu se știe încă

  • Câte piese sculpturale s-au găsit și cum arată fiecare. Anunțul nu dă nici numărul, nici dimensiunile.
  • Dacă intervalul 100 înainte de Hristos până la 150 după Hristos se aplică sculpturilor sau numai siturilor identificate.
  • Metoda de datare folosită, care nu este numită.
  • Dacă unele dintre piese fuseseră deja semnalate în campaniile anterioare.
  • Poziția oficială a Ministerului Culturii și Sporturilor din Guatemala, care nu a publicat un comunicat pe acest subiect.

Surse

  1. Agencia Guatemalteca de Noticias, agenția oficială de presă a statului guatemalez, „Hallazgos en El Mirador revelan avances de la civilización maya”, 19 noiembrie 2026:, https://agn.gt/hallazgos-en-el-mirador-revelan-avances-de-la-civilizacion-maya
  2. Richard D. Hansen, Carlos Morales-Aguilar, Josephine Thompson, Ross Ensley, Enrique Hernández, Thomas Schreiner și colab., „LiDAR analyses in the contiguous Mirador-Calakmul Karst Basin, Guatemala: an introduction to new perspectives on regional early Maya socioeconomic and political organization”, Ancient Mesoamerica, vol. 34, nr. 3, p. 587-626, ISSN 0956-5361:, https://doi.org/10.1017/S0956536122000244
  3. Ross Ensley, Richard D. Hansen, Carlos Morales-Aguilar, Josie Thompson, „Geomorphology of the Mirador-Calakmul Karst Basin: A GIS-based approach to hydrogeologic mapping”, PLOS ONE, vol. 16, nr. 8, 2021, articolul e0255496, ISSN 1932-6203:, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0255496
  4. Richard D. Hansen, Donald W. Forsyth, James C. Woods, Thomas P. Schreiner, Gene L. Titmus, „Developmental Dynamics, Energetics, and Complex Economic Interactions of the Early Maya of the Mirador-Calakmul Basin, Guatemala”, în volumul Pathways to Complexity, University Press of Florida, 2018:, https://doi.org/10.5744/florida/9780813054841.003.0007

✓ Ce știm sigur

  • Piesele provin din săpăturile de la Edificiul 316, cunoscut și ca Mariposa, de la El Mirador.
  • Este vorba despre fețe omenești modelate în stuc, mascaroane și scări monumentale.
  • Unele piese au fost găsite dezintegrate și au cerut restaurări care s-au întins până la un an, potrivit arheologei conservatoare Lilian Vega.
  • Cartografierea cu laser aeropurtat a bazinului Mirador-Calakmul, publicată în Ancient Mesoamerica, a inventariat 964 de așezări preclasice pe circa 1.700 de kilometri pătrați.
  • Cercetările din zonă sunt conduse din 1978 de Richard Hansen.

? Ce rămâne neclar

  • Numărul pieselor sculpturale și dimensiunile lor nu au fost comunicate.
  • Nu se spune dacă intervalul de la 100 înainte de Hristos la 150 după Hristos se aplică sculpturilor sau numai siturilor identificate.
  • Metoda prin care au fost datate piesele nu este numită.
  • Nu se știe dacă unele piese fuseseră semnalate în campaniile anterioare.
  • Nu există un comunicat al Ministerului Culturii și Sporturilor din Guatemala și nici o publicație științifică a descoperirii.

Contextul românesc

Mascaroanele de stuc de pe fațadele piramidelor maya preclasice sunt, ca tehnică, rude ale stucaturii din arhitectura antică mediteraneeană și ale tencuielilor modelate din bisericile noastre medievale: var sau ghips, modelat umed și întărit pe loc. La noi, cele mai apropiate exemple de conservare a unui decor modelat sunt frescele și stucaturile din mănăstirile din Moldova și din Ţara Românească, unde restaurarea se face la fel, fragment cu fragment. Mai important este însă un alt lucru: felul în care tratezi un anunț făcut într-o conferință de turism, înainte să apară raportul de săpătură, este exact problema cu care ne întâlnim și la descoperirile de la noi, anunțate adesea întâi în conferințe de presă și publicate mult mai târziu.

Întrebări frecvente

Ce este El Mirador?

Un mare oraș maya din perioada preclasică, aflat în pădurea din nordul Guatemalei, în departamentul Petén. Face parte din bazinul carstic Mirador-Calakmul, unde cartografierea cu laser a identificat 964 de așezări preclasice pe circa 1.700 de kilometri pătrați.

Ce este un mascaron maya?

O mască arhitecturală de dimensiuni mari, modelată în stuc pe fațada unei construcții, de obicei înfățișând o divinitate sau o ființă mitică. Mascaroanele de stuc sunt una dintre trăsăturile definitorii ale arhitecturii maya preclasice din bazinul Mirador.

Cine a făcut anunțul?

Institutul Guatemalez de Turism, împreună cu Proiectul Arheologic Bazinul El Mirador, într-o conferință ținută la 19 noiembrie 2026. Informația a fost transmisă de agenția oficială de presă a statului guatemalez. Ministerul Culturii și Sporturilor nu a publicat un comunicat propriu.

Cum s-a putut susține un oraș mare într-o pădure fără râuri?

Bazinul Mirador-Calakmul este un peisaj carstic fără cursuri de apă la suprafață. Un studiu publicat în PLOS ONE a arătat că apa se adună în depresiuni și în rezervoare amenajate, iar pe acestea s-a sprijinit agricultura și viața orașului.

De ce nu se dau mai multe amănunte despre piese?

Pentru că descoperirea a fost prezentată într-o conferință, nu publicată. Inventarul pieselor, contextul lor stratigrafic și datarea fiecăreia apar de obicei în raportul de săpătură sau într-un articol de specialitate, care în acest caz nu a ieșit încă.

Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Adaptat de Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Radar

Vezi tot →