Sursa originală
Pe scurt
Dioclețian a fost proclamat împărat la 20 noiembrie 284, la Nicomedia, de trupele rămase după uciderea lui Numerian. Data este sigură fiindcă de la ea se numără puterea tribuniciană din titulatura lui, păstrată pe inscripții și pe monede. A domnit douăzeci și unu de ani, până la abdicarea din 1 mai 305.
- 01Dioclețian a fost proclamat împărat la 20 noiembrie 284, la Nicomedia.
- 02Data se verifică din puterea tribuniciană și din titlul de imperator, reînnoite la date fixe.
- 03Socoteala egipteană a anilor de domnie dă același început, 20 noiembrie 284.
- 04Numărul provinciilor s-a aproape dublat, iar Moesia Inferior s-a împărțit în Scythia și Moesia Secunda.
- 05O inscripție de la Tomis atestă un comandant al graniței provinciei Scythia între 293 și 305.
Puține date din antichitatea târzie se pot scrie cu ziua, luna și anul. Urcarea lui Dioclețian pe tron, la 20 noiembrie 284, la Nicomedia, este una dintre ele, și nu pentru că o cronică ar fi notat-o, ci pentru că împăratul însuși a lăsat data scrisă în propriul titlu, pe mii de inscripții și monede. Domnia care a început atunci a rupt în două provinciile de la Dunărea de Jos și a dat Dobrogei numele de Scythia.
Cum a ajuns Dioclețian împărat?
Prin golul lăsat de o moarte ascunsă. Împăratul Carus murise în împrejurări tulburi, la puțin timp după începerea campaniei împotriva perșilor, iar fiii lui, Numerian și Carinus, îi urmaseră la domnie. Numerian a fost asasinat, dar moartea lui a fost ținută ascunsă în lectica imperială. Sextus Aurelius Victor, în Cartea despre cezari, scrisă în jurul anului 361, povestește că uciderea lui Numerian a fost dată în vileag de mirosul trupului putrezit și că atunci, într-un consiliu de generali și de tribuni, comandantul gărzii imperiale, Valerius Dioclețian, a fost ales pentru înțelepciunea lui.
Ceea ce a urmat este una dintre cele mai bine povestite scene de la începutul unei domnii. La prima cuvântare în fața armatei, cu spada scoasă și privirea spre soare, Dioclețian a jurat că nu știuse nimic despre complotul împotriva lui Numerian și că nu dorise puterea, apoi l-a străpuns pe Aper, prefectul care stătea lângă el și care era acuzat de omor. Ceilalți au fost iertați, iar aproape toți oamenii părții învinse au fost păstrați în funcții. Omul acesta se născuse în Dalmația în jurul anului 240, într-o familie săracă, se chema atunci Diocles și urcase prin serviciul militar, ajungând consul în 283. În primăvara anului 285 l-a învins pe Carinus în bătălia de la râul Margus, în Moesia, iar Carinus a fost ucis de propriii lui oameni.
De unde știm că ziua este 20 noiembrie?
Din titulatura imperială, nu din cronici. Atât augustii, cât și cezarii primeau puterea tribuniciană în ziua proclamării lor și o reînnoiau în fiecare 10 decembrie. Dioclețian a primit puterea tribuniciană la 20 noiembrie 284, a reînnoit-o prima dată la 10 decembrie 284, devenind atunci tribun pentru a doua oară, apoi a treia oară la 10 decembrie 285, și așa mai departe. Titlul de imperator, în schimb, se reînnoia anual la aniversarea zilei urcării pe tron, numită dies imperii.
Rezultatul este un tipar care se poate citi pe inscripții și pe monede: putere tribuniciană întâi și imperator întâi între 20 noiembrie și 9 decembrie 284; tribun a doua oară și imperator întâi între 10 decembrie 284 și 19 noiembrie 285; tribun a doua oară și imperator a doua oară între 20 noiembrie și 9 decembrie 285. Timothy Barnes, care a reconstituit sistemul în cartea lui din 1982, arată că titlurile acestui împărat nu prezintă nicio neregulă. Același calcul explică de ce edictul despre prețuri din 301 trebuie plasat între 20 noiembrie și 9 decembrie.
Mai există un control, venit din Egipt, unde anii de domnie se socoteau altfel: primul an al lui Dioclețian acoperă intervalul de la 20 noiembrie 284 până la 28 august 285. Trei sisteme independente duc la aceeași zi. De aceea 20 noiembrie 284 este una dintre puținele date din antichitatea târzie pe care le știm cu precizie de zi, iar locul proclamării, Nicomedia, orașul Izmit de azi, este consemnat în aceeași tradiție.
Ce a însemnat domnia lui pentru Dunărea de Jos?
A însemnat o hartă nouă. Fără să mute hotarele imperiului, Dioclețian a aproape dublat numărul provinciilor, lucru care se poate măsura pe un izvor neobișnuit, Lista Veronei, un manuscris care cataloghează provinciile antichității târzii. Guvernatorii noilor provincii erau luați din ordinul ecvestru, purtau titlul de praeses și răspundeau de justiție, de fiscalitate, de consiliile orășenești și de poștă; senatorii nu mai aveau loc în această structură. Peste provincii s-a așezat un nivel nou, dieceza, douăsprezece la număr, fiecare condusă de un vicarius, cea mai veche atestare fiind din 298.
La Dunărea de Jos schimbarea se vede limpede. Moesia Inferior, care pierduse deja teritoriu în apus în folosul noii Dacii a lui Aurelian, a fost împărțită în două provincii, pe care Lista Veronei le numește Scythia și Moesia Inferior, aceasta din urmă devenind mai târziu Moesia Secunda. Scythia este Dobrogea de azi. Dovada cea mai sigură pentru existența ei nu este lista, ci o inscripție de la Tomis, care pomenește un dux limitis provinciae Scythiae, comandantul graniței provinciei Scythia, atestat între anii 293 și 305.
A împărțit Dioclețian imperiul în patru?
Așa spun izvoarele antice, dar cu prudență. Lactanțiu scrie că imperiul a fost împărțit în patru, iar Aurelius Victor spune la fel și descrie și o schemă de autoritate pe regiuni. Cercetarea de azi cere însă rezervă față de orice împărțire schematică: cezarii Constanțiu și Galerius, puși unul în Gallia și celălalt în provinciile dunărene, nu aveau libertate deplină, fiindcă răspundeau în chestiuni importante înaintea augustilor lor, iar nevoile militare cereau din când în când ca un împărat să treacă peste granițele de competență pentru a-l ajuta pe un coleg. Se poate vorbi de un grad de teritorialitate în administrație, dar el trebuie înțeles cu suplețe.
Pentru anul 285, când Dioclețian l-a numit împărat pe Maximian și l-a trimis împotriva bagaudelor în Gallia, nu există nicio mărturie că imperiul ar fi fost socotit împărțit între cei doi. Un orator din 289 spune limpede, într-un loc al cuvântării, că imperiul este unul, chiar dacă în alt loc lasă să se înțeleagă că răsăritul se adresează lui Dioclețian ca unei autorități proprii. Deosebirea este între o ierarhie în care răspunderile se deleagă și felul în care un vorbitor cu loialități regionale o înfățișează.
Când a fost creată provincia Scythia?
Aici începe disputa adevărată. Lista Veronei, izvorul pe care se sprijină toată reconstituirea, are o natură și o datare controversate, iar discuția e îngreunată de erorile de transmitere ale manuscrisului. Barnes a rezumat istoria chestiunii și a ajuns la concluzia că lista descrie provinciile răsăritene așa cum erau între 314-315 și 324, iar provinciile apusene puțin mai devreme, între 303 și 314. Prin urmare, organizarea provincială s-a schimbat de mai multe ori în acest răstimp, ceea ce nu obligă totuși la ipoteza că reorganizarea lui Dioclețian a fost un proces și nu un act unic. Formula cu care Roger Rees încheie discuția este dezarmant de cinstită: nu știm.
Ancora sigură rămâne, așadar, inscripția de la Tomis, care arată că o provincie Scythia, cu comandantul ei de graniță, funcționa deja între 293 și 305. Pentru Dobrogea, asta înseamnă că hotarul administrativ care o desparte de restul Moesiei este contemporan cu domnia lui Dioclețian, chiar dacă ziua, luna sau măcar anul hotărârii nu se pot scrie.
Ce rămâne din cei douăzeci și unu de ani
Ziua de 20 noiembrie revine în povestea lui de două ori. La 20 noiembrie 303 Dioclețian își sărbătorea vicennalia, cele două decenii de domnie, iar cu acea ocazie s-a anunțat o amnistie pentru deținuți, măsură greu de împăcat cu valul de prigonire pornit în februarie același an, când edictul împotriva creștinilor fusese afișat la Nicomedia, la 24 februarie 303. Istoricii încă discută cum se potrivesc cele două hotărâri, iar explicația cea mai vehiculată este că amnistia s-a întins parțial și la clericii închiși, cu condiția să jertfească. În același oraș, Nicomedia, Dioclețian a abdicat la 1 mai 305, într-o ceremonie dublată de una la Milano, pentru Maximian.
Judecată cu mijloacele vremii, cariera lui spune ceva simplu. Un soldat de meserie, dintr-o familie săracă și de la marginea lumii italice, a luat un imperiu care consumase împărați pe bandă rulantă și i-a dat douăzeci și unu de ani și o hartă administrativă care a ținut secole. Nu totul a fost câștig, iar prigoana din 303 a atins și garnizoanele de la Dunăre, unde a murit soldatul Dasie. Dar faptul că putem numi ziua în care a început domnia lui este semnul că un stat începuse din nou să își țină socotelile.
Surse
- Timothy D. Barnes, The New Empire of Diocletian and Constantine, Harvard University Press, 1982, capitolele despre colegiul imperial, titulatura imperială și provinciile imperiului:, https://archive.org/details/newempireofdiocl0000barn
- Roger Rees, Diocletian and the Tetrarchy, Edinburgh University Press, 2004, capitolul despre administrație și Lista Veronei, cu traducerile izvoarelor:, https://archive.org/details/roger-rees-diocletian-and-the-tetrarchy
✓ Ce știm sigur
- Dioclețian a primit puterea tribuniciană la 20 noiembrie 284 și a reînnoit-o prima dată la 10 decembrie 284.
- Primul an de domnie în socoteala egipteană se întinde de la 20 noiembrie 284 până la 28 august 285.
- Carinus a fost învins în primăvara anului 285 la râul Margus, în Moesia, și ucis de propriii oameni.
- Lista Veronei numește cele două provincii ieșite din Moesia Inferior: Scythia și Moesia Inferior, aceasta din urmă devenită Moesia Secunda.
- Dioclețian a abdicat la Nicomedia la 1 mai 305.
? Ce rămâne neclar
- Anul în care a fost creată provincia Scythia, fiindcă datarea Listei Veronei este controversată, iar atestarea sigură este doar intervalul 293-305.
- Dacă reorganizarea provinciilor a fost un act unic sau un proces întins pe mai mulți ani.
- Cât de reală a fost împărțirea imperiului în patru, de vreme ce izvoarele o afirmă, dar practica arată competențe care se încalcă.
- Cum se potrivesc amnistia anunțată la vicennalia din 20 noiembrie 303 și valul de prigonire pornit în februarie același an.
Contextul românesc
Domnia care începe la 20 noiembrie 284 este cea care creează Dobrogea administrativă: din Moesia Inferior se desprinde provincia Scythia, iar dovada ei cea mai sigură este o inscripție de la Tomis, adică din Constanța de azi, care pomenește un comandant al graniței provinciei, atestat între 293 și 305. În același răstimp și pe același limes, la 303, prigoana lui Dioclețian ajunge la garnizoanele dunărene, unde moare soldatul Dasie, pomenit tot pe 20 noiembrie. Iar bătălia prin care Dioclețian a rămas singur stăpân, în primăvara anului 285, s-a dat la râul Margus, în Moesia, adică pe linia Dunării.
Întrebări frecvente
Cine a fost Dioclețian?
Un soldat de carieră născut în Dalmația în jurul anului 240, într-o familie săracă, cunoscut la început ca Diocles. A urcat prin serviciul militar până în garda de elită a împăratului Carus, a fost consul în 283 și a devenit împărat în 284, domnind până la abdicarea din 305.
Unde a fost proclamat împărat Dioclețian?
La Nicomedia, oraș din Bithynia aflat pe locul actualului Izmit, în Turcia. În același oraș a fost afișat, la 24 februarie 303, edictul împotriva creștinilor, și tot acolo Dioclețian a abdicat la 1 mai 305, într-o ceremonie dublată de una la Milano.
Ce este Lista Veronei?
Un manuscris care cataloghează provinciile romane din antichitatea târzie și care arată că numărul provinciilor s-a aproape dublat sub Dioclețian. Datarea ei este discutată: Barnes a conchis că descrie provinciile răsăritene așa cum erau între 314-315 și 324, iar pe cele apusene între 303 și 314.
Ce legătură are Dioclețian cu Dobrogea?
Reforma lui a împărțit Moesia Inferior în două provincii, iar cea de nord, Scythia, corespunde Dobrogei, cu Tomisul drept centru. O inscripție de la Tomis pomenește un dux limitis provinciae Scythiae, comandantul graniței provinciei, atestat între anii 293 și 305.
Cât a domnit Dioclețian?
Douăzeci și unu de ani, de la 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305, când a abdicat la Nicomedia. La 20 noiembrie 303 își sărbătorise vicennalia, adică două decenii de domnie, prilej cu care a fost anunțată și o amnistie pentru deținuți.
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism. Vezi ce conține scrisoarea.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


