Sursa originală
Pe scurt
La Bergen, în Norvegia, arheologii NIKU au anunțat la 27 octombrie 2026 descoperirea unei fundații de zidărie atribuite bisericii mănăstirii Nonneseter, între Tårnfoten și Korkapellet. În toamna lui 2026 au apărut și două schelete, iar o săpătură din 2006 scosese acolo circa treizeci de morminte.
- 01La Bergen a fost găsită o fundație de zidărie atribuită bisericii mănăstirii Nonneseter.
- 02Fundația se află între Tårnfoten și Korkapellet, singurele construcții medievale rămase deasupra pământului.
- 03În toamna lui 2026 au apărut încă două schelete, în zona fostului cor.
- 04O săpătură din 2006 scosese acolo circa treizeci de morminte din vremea mănăstirii.
- 05Cercetarea este preventivă și însoțește amenajarea unei piețe publice în jurul stației de metrou ușor.
La Bergen, în Norvegia, lucrările pentru o piață nouă în jurul stației de metrou ușor Nonneseter au scos la lumină ceea ce arheologii cred că este temelia bisericii mănăstirii de maici de acolo. Fundația a apărut exact între cele două clădiri medievale care au rămas în picioare până astăzi. Anunțul a fost făcut la 27 octombrie 2026 de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural, NIKU, care conduce săpătura.
O fundație între turn și capela corului
Din ansamblul mănăstirii Nonneseter au mai rămas deasupra pământului doar două bucăți: Tårnfoten, baza turnului de la apus, și Korkapellet, capela corului de la răsărit. Săpătura s-a desfășurat pe terenul dintre ele, acolo unde stăteau până de curând o fostă fabrică de argintărie și o clădire de locuințe.
Potrivit NIKU, acolo a fost găsită o fundație de zidărie cu mortar atribuită bisericii medievale. Lângă peretele capelei corului au apărut structuri de piatră și mortar interpretate ca peretele de răsărit al corului bisericii. În partea de apus a suprafeței cercetate, arheologii cred că au prins și urmele unui perete transversal.
Morminte în cor, acolo unde se îngropau puțini
Săpătura a căzut tocmai pe zona corului, unde mormintele sunt cele mai dese. În toamna anului 2026 au fost descoperite încă două schelete. Nu este o surpriză: o cercetare din 1892, făcută în interiorul corului, găsise resturi umane pe mai multe niveluri, iar o săpătură NIKU din 2006, legată de prima linie de metrou ușor, scosese la lumină în jur de treizeci de morminte din vremea mănăstirii, câteva chiar de sub pardoseala fostului cor.
Îngroparea în interiorul bisericii era, în evul mediu, dreptul unui grup restrâns: clerici, membri ai familiei regale sau binefăcători bogați. Asta face din mormintele de la Nonneseter o listă de nume pe care nu le avem, dar care contau în orașul lor.
Cât de veche este mănăstirea
NIKU scrie, prudent, că mănăstirea a fost întemeiată probabil în prima jumătate a secolului al XII-lea, ca așezământ benedictin de maici, și că Tårnfoten și Korkapellet datează din același secol. Municipalitatea Bergen, care deține terenul, dă pe pagina proiectului un interval mai strâns pentru viața așezământului benedictin, 1148 până la 1507. Deosebirea dintre cele două formulări nu este lămurită de niciuna dintre surse.
Săpăturile din 2006 au dat și obiecte care spun ceva despre viața de zi cu zi: pardoseli de cărămidă smălțuită, inclusiv o placă decorată cu o floare de liliac franceză, monede, piese de joc, un stilus, ace, o fusee de tors și un degetar.
De ce se sapă acum
Cercetarea este una preventivă, legată de un proiect al municipalității Bergen și al Consiliului Județean Vestland: pe locul fabricii demolate se amenajează o piață publică în jurul stației Nonneseter, cu o grădină în stil mănăstiresc și o pardoseală de granit care va marca, pe teren, conturul bisericii. Potrivit municipalității, prin stație trec zilnic în jur de 6.000 de călători, iar pe lângă clădirile medievale trec aproximativ 1.100 de autobuze și tramvaie pe zi. Cele două construcții medievale sunt proprietatea Societății Norvegiene pentru Monumente Istorice și au fost protejate pe toată durata lucrărilor, demolarea din jur fiind făcută manual și cu roboți de demolare.
Ce nu se știe încă
- NIKU nu dă dimensiuni ale fundației și spune limpede că descoperirea nu este, probabil, degajată pe toată întinderea ei.
- Datarea fundației rămâne la nivelul de medievală; nu a fost comunicată o datare mai strânsă.
- Numărul și starea scheletelor găsite în toamna lui 2026 nu au fost făcute publice.
- Săpătura nu a putut coborî mai adânc decât adâncimea cerută de beneficiarul lucrării, deci pot rămâne morminte necercetate.
- Nu se știe cât din fundații a fost distrus de construcțiile mai noi și cât se păstrează sub pardoselile actuale.
Surse
- Norsk institutt for kulturminneforskning (NIKU), „En klosterkirke under bakken midt i dagens Bergen”, 27 octombrie 2026, https://www.niku.no/2026/10/en-klosterkirke-under-bakken-midt-i-dagens-bergen/
- Norsk institutt for kulturminneforskning (NIKU), comunicat „Nytt byrom gir ny kunnskap om et av Bergens eldste klostre”, 26 august 2026, https://kommunikasjon.ntb.no/pressemelding/19038722/nytt-byrom-gir-ny-kunnskap-om-et-av-bergens-eldste-klostre?publisherId=17848890
- Bergen kommune, „Blir betre plass for reisande og byhistoria på Nonneseter”, 2 decembrie 2025, https://www.bergen.kommune.no/hvaskjer/bymiljo/blir-betre-plass-for-reisande-og-byhistoria-pa-nonneseter
✓ Ce știm sigur
- NIKU a anunțat descoperirea la 27 octombrie 2026, iar șefa de proiect este Ambjørg Reinsnos.
- Fundația de zidărie cu mortar a fost găsită între Tårnfoten, la apus, și Korkapellet, la răsărit.
- Structuri de piatră și mortar de lângă peretele capelei corului sunt interpretate ca peretele de răsărit al corului bisericii.
- O cercetare din 1892 găsise resturi umane pe mai multe niveluri în interiorul corului.
- Săpătura NIKU din 2006 a scos circa treizeci de morminte din perioada mănăstirii, câteva de sub pardoseala fostului cor.
- Cele două clădiri medievale sunt proprietatea Societății Norvegiene pentru Monumente Istorice și au fost protejate în timpul lucrărilor.
? Ce rămâne neclar
- Dimensiunile și întinderea reală a fundației nu au fost comunicate.
- Datarea fundației nu a fost strânsă mai mult decât la perioada medievală.
- Cele două surse dau formulări diferite pentru întemeiere: prima jumătate a secolului al XII-lea la NIKU, anul 1148 pe pagina municipalității.
- Nu se știe câte morminte au rămas necercetate sub nivelul până la care s-a putut săpa.
Contextul românesc
Paralela de la noi este Cârța, în Țara Făgărașului: abația cisterciană întemeiată la începutul secolului al XIII-lea și desființată în 1474 prin hotărârea lui Matia Corvin, din care corul mai este și astăzi biserică, în vreme ce nava a rămas în ruină. La fel ca la Bergen, ceea ce se vede deasupra pământului este doar o parte din ansamblu, iar restul se știe din săpături. Un al doilea exemplu este mănăstirea benedictină de la Bizere, lângă Frumușeni, în județul Arad, cercetată arheologic sistematic din anii 2000, unde biserica a fost scoasă la lumină în întregime prin săpătură. Nu există o legătură directă între situl norvegian și cercetarea din România.
Întrebări frecvente
Ce a fost mănăstirea Nonneseter?
Un așezământ benedictin de maici din Bergen, întemeiat, potrivit NIKU, probabil în prima jumătate a secolului al XII-lea. Pagina municipalității Bergen dă pentru viața așezământului intervalul 1148 până la 1507. Din ansamblu au rămas deasupra pământului doar baza turnului și capela corului.
Ce anume s-a găsit acum?
O fundație de zidărie cu mortar atribuită bisericii mănăstirii, structuri interpretate ca peretele de răsărit al corului, urmele probabile ale unui perete transversal și încă două schelete, descoperite în toamna anului 2026.
De ce se săpa acolo?
Este o cercetare preventivă. Municipalitatea Bergen și Consiliul Județean Vestland amenajează o piață publică în jurul stației de metrou ușor Nonneseter, pe locul unei fabrici de argintărie demolate. Conturul bisericii va fi marcat în pardoseala de granit a pieței.
Cine se îngropa în interiorul unei biserici medievale?
Un grup restrâns: clerici, membri ai familiei regale și binefăcători bogați. De aceea mormintele din corul bisericii de la Nonneseter sunt socotite ale unor persoane cu statut, chiar dacă numele lor nu sunt cunoscute.
Se știe cât de mare era biserica?
Nu. NIKU nu a comunicat dimensiuni și spune că descoperirea nu este, probabil, degajată pe toată întinderea ei. Săpătura nu a putut coborî mai adânc decât adâncimea cerută de beneficiarul lucrării.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


