Un baraj de gropi de acum 2.500 de ani, găsit pe drumul străvechi al Iutlandei

Înainte ca Vejdirektoratet, administrația rutieră a Danemarcei, să lărgească drumul 11 dintre Varde și Korskro, arheologii de la Museum Vest au săpat terenul, așa cum cere legea daneză. Sub o arătură de lângă ferma Schæfergårde a apărut un hulbælte, adică o linie lungă de gropi dese, din cea mai veche parte a epocii fierului, în jur de 500 înainte de Hristos. Linia taie exact pe unde trecea Drivvejen, calea cea mai umblată a Iutlandei de vest.

Ce este, de fapt, un hulbælte

Un hulbælte este format din mai multe rânduri de gropi deschise, așezate una lângă alta, în care probabil au stat pari de lemn ascuțiți, alcătuind un soi de palisadă. Descrierea pe care o dau chiar arheologii de la Arkæologi Vestjylland, în rapoartele lor anuale, este concretă: o lucrare de apărare în care atacatorii sau caii lor se puteau împletici și cădea.

Deși lemnul a putrezit de mult, gropile se văd limpede în profilul pământului, ca pete închise pe fondul deschis al solului. Asta le face recognoscibile la decopertare și explică de ce aproape toate au fost descoperite întâmplător, în lucrări de drumuri, de cabluri sau de construcții.

Pe calea cea mai umblată a ținutului

Poziția descoperirii este partea cea mai interesantă. Drumul 11 dintre Varde și Korskro face parte din Drivvejen, vechea cale pe care secole la rând, și probabil mult mai demult, s-au mânat vitele și s-a făcut trecerea în Iutlanda de vest. O linie de apărare ridicată exact aici nu este o întâmplare de teren, ci o alegere.

Descoperirea ne-a luat complet pe nepregătite. Arată conflicte necunoscute până acum în Iutlanda de vest, în cea mai veche parte a epocii fierului. Cea mai bună presupunere a noastră este că oamenii se temeau de o armată care venea dinspre nord pe Drivvejen și au încercat să controleze și să blocheze trecerea.

Michael Alrø Jensen, inspector de muzeu la Museum Vest

Cine a ridicat linia și pe cine încerca să țină afară nu se știe deocamdată. Arheologii speră să găsească urme ale aceluiași baraj pe alte tronsoane, în săptămânile următoare.

O secure de luptă de acum 4.500 de ani și urme din multe epoci

Barajul de gropi nu este singura descoperire de pe traseu. La una dintre movilele funerare protejate din zonă a apărut o secure de luptă de acum 4.500 de ani, pusă în mormânt, cred arheologii, ca dar pentru un posibil războinic din epoca pietrei. Pe o suprafață relativ mică s-au găsit, în total, urme ale oamenilor din perioade foarte diferite: de la primii agricultori ai epocii pietrei, care s-au așezat aici în jur de 2.000 înainte de Hristos și au început să își îngroape morții în movile mici, trecând prin epoca bronzului și epoca fierului, până în epoca vikingă.

Zona dintre Varde și Korskro era interesantă tocmai fiindcă fusese foarte puțin săpată până acum. Potrivit Museum Vest, descoperirile au înmulțit de câteva ori ce se știa despre istoria culturală a ținutului, iar resturile de case, de gospodării și de morminte ajută la o întrebare cercetată în toată Danemarca: cum s-a trecut de la ferme răzlețe la sate propriu-zise.

Patruzeci și una de linii, un singur răspuns lipsă

Hulbælterne sunt aproape o specialitate daneză. Primul a fost identificat în 1966, iar astăzi numărul lor a ajuns la 41. În restul Europei epocii fierului abia se cunosc câteva: una în Suedia și două sau trei în Țările de Jos. Volumul care le adună pe toate, lucrarea a 38 de arheologi, apărută în 2018 la Jysk Arkæologisk Selskab, pune întrebarea deschisă și o lasă deschisă: au servit la apărare, au controlat circulația, au fost piedici împotriva hoților de vite, au marcat granițe legate de dreptul de folosință a pământului sau au fost instalații de cult, cu un rost care ne scapă?

Ce nu se știe încă

Rostul acestor baraje rămâne nelămurit la nivelul întregului fenomen, deci și la Schæfergårde. Explicația dată de echipă, teama de o armată venită din nord, este prezentată de ea însăși ca presupunere, nu ca verdict. Nu se cunoaște nici lungimea totală a liniei, nici dacă a fost folosită o singură dată sau refăcută.

Datarea în jur de 500 înainte de Hristos vine din comunicatul administrației rutiere, de pe 21 octombrie 2026, și se sprijină pe tipul instalației, nu pe analize de radiocarbon publicate. Museum Vest continuă cercetările în restul toamnei, la mai multe movile în care au apărut și urne, iar lucrările de drum încep în jurul lunii februarie 2027.