Studiul unui mormânt săpat în stâncă în vestul Turciei a apărut pe 22 octombrie în revista „Cedrus”. Camera are trei paturi de piatră, un drum de acces în trepte și o manta de pământ ținută de un zid de sprijin.
Un detector de metale a dat semnal la ultima trecere peste o fundație de casă din epoca migrațiilor, pe poligonul de la Tofta. Au ieșit 45 de denari romani și un inel de aur, depuși în jurul anului 450.
Cinci șanțuri de sondaj au confirmat în septembrie un fort auxiliar roman în nordul Pembrokeshire. Descoperitorul îl leagă de tabăra împăratului Magnus Maximus din legenda galeză, dar pe dealul din poveste nu se vede nimic.
Afirmația că hiperboreenii din izvoarele grecești erau geții și dacii se sprijină pe trei citate: Pindar, Strabon și Clement din Alexandria. Le-am deschis pe toate trei, în textul lor, și am citit și fraza de după.
Un singur om care l-a văzut a scris cum arăta Vlad Țepeș. Restul sunt tablouri pictate la o sută de ani după moartea lui. Luăm pe rând textul și portretele.
Vasul numit bateria din Bagdad există, iar replicile lui produc curent. Din dosar lipsesc însă orice obiect antic galvanizat și orice conductor. Ce spun publicațiile de specialitate.
Între 454 și 567 Transilvania s-a aflat sub stăpânirea gepizilor, iar aproape tot ce știm despre oamenii de atunci vine din morminte. Studiul adună cele 31 de situri cunoscute, le pune pe hartă cu legătură la fișa fiecăruia și le confruntă cu registrul oficial: din 24 de necropole cercetate și publicate, Repertoriul Arheologic Național etichetează drept gepidice numai 10.
StudiiO analiză completă a celor 29.052 de situri din Repertoriul Arheologic Național: ce conține registrul, ce lipsește, cum se compară cu Europa și de ce, pe baza a ce s-a găsit până acum, nu se pot da verdicte despre continuitate, creștinare sau formarea poporului român.
Drumul de la omul din documente la monstrul din librării: scrisorile lui Vlad Țepeș, rapoartele sașilor din Brașov și Sibiu, pamfletele tipărite la Nürnberg și cronicile otomane.
O primești întreagă, în PDF, când te abonezi la scrisoarea de sâmbătă. Este în limba engleză.
1462 Vlad Țepeș: ce spun izvoarele despre domn, despre cifre și despre Dracula
Vlad al III-lea Țepeș, între documentele scrise de mâna lui și cele două literaturi care îl povestesc pe dos una față de alta. Dosarul separă, capitol cu capitol, ce scrie în izvoare, ce deduc cercetătorii peste izvoare și ce s-a adăugat pe drum, inclusiv în jurul cifrelor și al numelui luat de Bram Stoker. Deschide dosarul →
Figurine de porțelan donate de orădeni, citite ca mărturie despre viața de interior în perioada comunistă. Expoziție deschisă la Muzeul Orașului Oradea, pentru cine se interesează de istoria…
Expoziție cu uniforme, arme și hărți din secolele XVIII-XX, despre Banatul ca zonă de graniță între Imperiul Otoman și cel Habsburgic. Deschisă la Bastionul Maria Theresia până la…
Expoziție etnografică despre semnalele de bucium ale păstorilor din Țara Vrancei, cu înregistrări de teren și material documentar din satul Spulber, pentru vizitatorii interesați de tradițiile pastorale.
Expoziție documentară la Muzeul Național de Istorie a României, construită pe înregistrări video din anchetele Securității din 1989 și pe obiecte din arestul instituției, pentru cititorii interesați de…
Studiul unui mormânt săpat în stâncă în vestul Turciei a apărut pe 22 octombrie în revista „Cedrus”. Camera are trei paturi de piatră, un drum de acces în trepte și o manta de pământ ținută de un zid de sprijin.
4 min de cititUn detector de metale a dat semnal la ultima trecere peste o fundație de casă din epoca migrațiilor, pe poligonul de la Tofta. Au ieșit 45 de denari romani și un inel de aur, depuși în jurul anului 450.
4 min de cititCinci șanțuri de sondaj au confirmat în septembrie un fort auxiliar roman în nordul Pembrokeshire. Descoperitorul îl leagă de tabăra împăratului Magnus Maximus din legenda galeză, dar pe dealul din poveste nu se vede nimic.
4 min de cititAcceptăm articole, studii, traduceri din surse primare, fotografii și documente. Fiecare material este verificat de redacție înainte de publicare, cu sursele la vedere și numele autorului pe pagină.
Folosim cookie-uri de analiză (Google Analytics) ca să vedem ce se citește pe Historix. Nu le punem fără acordul tău. Detalii
