Sursa originală
Pe scurt
La Palazzo della Rovere, lângă Vatican, arheologii au găsit 30 de monede medievale, dintre care 20 englezești, bătute între 899 și 955 de Eduard cel Bătrân, Æthelstan și Eadred. Anunțate de Universitatea Cambridge pe 30 septembrie 2026, ele sunt primele dovezi materiale ale Schola Saxonum, cartierul englezilor din Roma.
- 01La Palazzo della Rovere, lângă Vatican, au fost găsite 30 de monede medievale, dintre care 20 englezești: 19 penny de argint și o jumătate de penny.
- 02Emitenții sunt Eduard cel Bătrân (899-924), Æthelstan (924-939) și Eadred (946-955).
- 03Paisprezece monede erau sudate în două grupuri, de șase și de opt piese, semn că au ajuns în pământ împreună.
- 04Zona a dat urme de prelucrare a pielii, a osului și a metalului pe cel puțin 3.000 de metri pătrați, dar nu urme de prelucrare a argintului.
- 05Sunt primele dovezi materiale ale Schola Saxonum, cartierul englezilor din Roma, cunoscut până acum doar din texte.
La câțiva pași de Vatican, sub grădina unui palat din secolul al XV-lea, arheologii au scos 30 de monede medievale. Douăzeci dintre ele sunt engleze, bătute de trei regi care au domnit între 899 și 955. Universitatea Cambridge, care a anunțat rezultatul pe 30 septembrie 2026, spune că este prima dovadă materială a cartierului anglo-saxon din Roma.
Ce s-a găsit la Palazzo della Rovere
Săpătura s-a făcut la Palazzo della Rovere, pe via della Conciliazione, în zona cunoscută ca Borgo, între Vatican și Tibru. Monedele au apărut sub grădina împrejmuită a palatului, în cinci contexte arheologice diferite. Unsprezece piese au fost recuperate din gropi de gunoi, restul erau risipite în jur.
Un detaliu de teren contează mai mult decât pare: 14 monede au fost găsite lipite între ele, în două grupuri, unul de șase și altul de opt piese. Argintul s-a sudat în pământ, iar asta înseamnă că monedele au ajuns acolo împreună, nu una câte una. Cel mai probabil erau pungi sau mici sume pierdute, nu depuneri intenționate.
Din cele 30 de monede, 20 sunt englezești: 19 penny de argint și o jumătate de penny. Celelalte zece sunt de alte proveniențe. Zona a dat și urme de ateliere, de prelucrare a pielii, a osului și a metalului, pe o suprafață de cel puțin 3.000 de metri pătrați, adică aproape jumătate de teren de fotbal. Nu s-au găsit însă urme de prelucrare a argintului, deci monedele nu au fost bătute acolo.
Cine le-a bătut
Emitenții sunt trei regi ai Angliei, iar datarea lor acoperă o jumătate de secol.
- Eduard cel Bătrân, 899-924;
- Æthelstan, 924-939;
- Eadred, 946-955.
Monedele nu sunt spectaculoase ca obiecte. Sunt piese de argint uzate, de mărunțiș, din acelea care se pierd prin buzunare, și tocmai de aceea spun ceva. Un tezaur ascuns poate ajunge oriunde, dus de cineva care fuge sau care face comerț. Mărunțișul pierdut arată unde se trăia și cu ce se plătea.
Ce era Schola Saxonum
Din secolul al VIII-lea, în Cetatea Leonină, între bazilica Sfântul Petru și Tibru, a funcționat o așezare a englezilor veniți la Roma, numită în izvoare Schola Saxonum. Nu era o școală, ci un cartier cu hospiciu, biserică și cimitir, unde pelerinii se opreau și unde o parte dintre ei rămâneau să lucreze. Denumirea engleză târzie a locului, Burgus Saxonum, a dat numele cartierului Borgo, care se păstrează până azi.
Despre statutul juridic al cartierului se știa din texte. Asser, episcopul care a scris viața regelui Alfred cel Mare, povestește cum regele a cerut papei Marinus I, iar acesta a scutit Schola Saxonum de orice tribut și taxă. Scutirea este pusă de izvoare în anul 883. Până acum, cartierul se cunoștea numai din asemenea mențiuni scrise.
De ce contează că sunt engleze
Argumentul cercetătorilor nu stă în numărul monedelor, ci în absența celorlalte. În Roma acestei perioade nu se găsesc monede ale altor comunități străine, deși la Roma veneau pelerini din toată Europa latină. Numai englezii lasă în pământ monede proprii.
Nu găsești alte monede străine la Roma din perioada aceasta. Pare să fie un lucru foarte englezesc.
Rory Naismith, Universitatea Cambridge
Explicația propusă leagă descoperirea de scutirea papală: dacă englezilor din Cetatea Leonină li se îngăduia să folosească propria monedă, atunci privilegiul obținut de Alfred nu era doar o scutire de taxe, ci și o libertate de a face plăți în bani de acasă. Ar fi o formă de autonomie pe care alte comunități străine din Roma nu par să fi avut-o.
Cercetarea este semnată de Marzia Di Mento, Rory Naismith, Valentina Pica, Filippo Salamone și Francesca Tinti, de la Universitatea Cambridge, de la Universitatea Țării Bascilor și din partea serviciilor arheologice din Roma, și a fost publicată în volumul „Rome and the Others (300-1000)”.
Ce nu se știe încă
Nu se știe cum au ajuns monedele în pământ, iar cele 11 piese din gropi de gunoi complică lucrurile: gunoiul se mută. Nu se știe nici dacă englezii din cartier plăteau în monedă englezească între ei, sau dacă o schimbau la nevoie, iar monedele pierdute sunt pur și simplu bani de drum, aduși de pelerini și scăpați pe jos.
Mai rămâne și golul din mijloc: între Æthelstan, mort în 939, și Eadred, urcat pe tron în 946, nu este nicio piesă. Șapte ani fără monede nu demonstrează nimic la o serie atât de mică, dar arată cât de puține sunt datele pentru întrebări de felul acesta.
Surse
- Universitatea Cambridge, comunicat despre monedele anglo-saxone descoperite la Roma, 30 septembrie 2026, https://www.eurekalert.org/news-releases/1143586
- Di Mento, M., Naismith, R., Pica, V., Salamone, F., Tinti, F., în volumul Rome and the Others (300-1000). Foreigners in the City between Conflicts and Integration, https://www.academia.edu/145152702/Rome_and_the_Others_300_1000_Foreigners_in_the_city_between_conflicts_and_integration
- Asser, Viața regelui Alfred, în Medieval Sourcebook, Universitatea Fordham, https://sourcebooks.web.fordham.edu/source/asser.asp
✓ Ce știm sigur
- Monedele provin din cinci contexte arheologice, iar 11 au fost recuperate din gropi de gunoi.
- Cele 20 de piese englezești acoperă domniile dintre 899 și 955.
- În Roma acestei perioade nu se cunosc monede ale altor comunități străine.
- Asser, biograful regelui Alfred cel Mare, scrie că papa Marinus I a scutit Schola Saxonum de orice tribut și taxă, la cererea regelui. Izvoarele plasează scutirea în 883.
- Cercetarea a fost anunțată de Universitatea Cambridge pe 30 septembrie 2026 și publicată în volumul Rome and the Others (300-1000).
? Ce rămâne neclar
- Cum au ajuns monedele în pământ. Cele 11 piese din gropi de gunoi pot proveni de altundeva, fiindcă gunoiul se mută.
- Dacă englezii din cartier foloseau monedă englezească în plățile dintre ei sau doar o aduceau de acasă și o schimbau.
- De ce lipsesc monede între 939 și 946. La o serie de 20 de piese, golul nu demonstrează nimic.
Contextul românesc
Cronologic, cele trei domnii engleze cad în secolul al X-lea, adică exact în perioada în care, la Dunărea de Jos, Imperiul Bizantin își reface stăpânirea: campania împăratului Ioan I Tzimiskes din 971 readuce Dobrogea în administrație imperială, iar siturile de la Dinogetia-Garvăn și de la Păcuiul lui Soare dau, pentru secolele al X-lea și al XI-lea, exact același tip de dovadă folosit la Roma, adică moneda mărunte pierdută în straturile de locuire. Ca fel de problemă istorică, descoperirea seamănă cu felul în care se studiază la noi comunitățile cu statut propriu: un grup străin primește privilegii scrise, iar arheologia caută apoi urmele lui în pământ. Pentru spațiul românesc nu se cunoaște un cartier de pelerini români la Roma în această perioadă; cea mai apropiată situație documentată este cea a coloniștilor sași, apoi a negustorilor genovezi de mai târziu, atestați prin acte de privilegiu.
Întrebări frecvente
Ce era Schola Saxonum?
Un cartier al englezilor veniți la Roma, funcțional din secolul al VIII-lea, în Cetatea Leonină, între bazilica Sfântul Petru și Tibru. Nu era o școală, ci o așezare cu hospiciu, biserică și cimitir. Numele latin târziu al locului, Burgus Saxonum, a dat numele cartierului Borgo, folosit până azi.
Câte monede au fost găsite și ale cui sunt?
Treizeci de monede medievale în total, dintre care 20 englezești: 19 penny de argint și o jumătate de penny. Au fost bătute de Eduard cel Bătrân (899-924), de Æthelstan (924-939) și de Eadred (946-955). Celelalte zece piese au alte proveniențe.
De ce este importantă descoperirea?
Pentru că în Roma acestei perioade nu se cunosc monede ale altor comunități străine, deși pelerini veneau din toată Europa latină. Numai englezii lasă în pământ monedă proprie, ceea ce sugerează că aveau dreptul să o folosească, un privilegiu pe care alte comunități nu par să îl fi avut.
Ce privilegiu primise cartierul englezesc de la papă?
Asser, biograful regelui Alfred cel Mare, scrie că papa Marinus I a scutit Schola Saxonum de orice tribut și taxă, la cererea regelui. Izvoarele plasează scutirea în anul 883. Până la această descoperire, cartierul era cunoscut numai din mențiuni scrise de felul acesta.
Unde s-au făcut săpăturile?
La Palazzo della Rovere, pe via della Conciliazione, în cartierul Borgo din Roma, la câțiva pași de Vatican. Monedele au apărut sub grădina împrejmuită a palatului, în cinci contexte arheologice, iar 11 dintre ele în gropi de gunoi.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
