- 01O echipă internațională a redatat cu metoda uraniu-plumb aproximativ 4.500 de fosile scoase la Bugiulești, Vâlcea, în anii 1960.
- 02Vechimea minimă stabilită este de 1,95 milioane de ani, iar pe 20 de oase au fost găsite urme de tăiere lăsate de hominizi cu unelte.
- 03Rezultatul confirmă o teză a arheologului român Nicolăescu-Plopșor, formulată în anii 1960 și privită mult timp cu rezervă.
O echipă internațională a redatat, cu metoda uraniu-plumb, fosile scoase din situl Valea lui Grăunceanu, la Bugiulești (Vâlcea), încă din anii 1960. Rezultatul: cel puțin 1,95 milioane de ani, iar 20 de oase poartă urme de tăiere lăsate de hominizi care foloseau unelte. Este cea mai veche dovadă de acest fel identificată până acum în Europa.
Context
Situl Valea lui Grăunceanu, lângă satul Bugiulești, în județul Vâlcea, este cunoscut cercetătorilor români din anii 1960. Acolo a săpat Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, unul dintre pionierii arheologiei preistorice din România, care a scos la iveală mii de oase de animale. Pe baza lor, a formulat o ipoteză îndrăzneață pentru vremea sa: hominizii ar fi fost prezenți pe teritoriul de azi al României cu aproape două milioane de ani în urmă.
Ipoteza a fost primită cu rezervă. Metodele de datare disponibile atunci nu puteau confirma cu precizie o vechime atât de mare, iar comunitatea științifică internațională a tratat-o mai degrabă ca pe o curiozitate locală decât ca pe o descoperire majoră. Fosilele au ajuns în colecții și au rămas acolo, needatate cu metodele care abia aveau să fie dezvoltate.
Șase decenii mai târziu, o echipă internațională de cercetători a reluat acest material. Din ea au făcut parte specialiști din România, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova. Rezultatele lor au fost publicate în revista Nature Communications, una dintre publicațiile științifice cu cel mai mare prestigiu la nivel internațional.
Ce s-a întâmplat
Echipa a reanalizat aproximativ 4.500 de fosile provenite din săpăturile vechi de la Bugiulești. Pentru datare, cercetătorii au folosit metoda uraniu-plumb, considerată una dintre cele mai potrivite tehnici pentru obiecte mai vechi de un milion de ani, acolo unde alte metode de datare, mai cunoscute publicului larg, nu mai funcționează cu precizie.
Rezultatul datării a fost o vechime de cel puțin 1,95 milioane de ani. Este o cifră care depășește cu mult orice altă dovadă similară găsită până acum pe continentul european.
Pasul următor a fost examinarea suprafeței oaselor cu microscoape de mare rezoluție. Cercetătorii au identificat pe 20 dintre fosile urme de tăiere. Acestea nu apar întâmplător pe un os: forma și unghiul lor arată că au fost produse de unelte folosite pentru a separa carnea de os, un gest tipic de măcelărire practicat de hominizi.
Ce spun sursele
Relatările din presă, preluate după publicarea studiului în Nature Communications, descriu descoperirea drept cea mai veche dovadă de locuire sau, mai exact, de activitate a hominizilor identificată vreodată în Europa. HotNews a prezentat cifrele de bază ale cercetării: numărul fosilelor reanalizate, metoda de datare și vechimea minimă stabilită. Europa FM a insistat pe caracterul internațional al echipei și pe faptul că vechimea se apropie de două milioane de ani.
Ambele surse subliniază același lucru esențial: dovada nu constă în oase umane găsite la Bugiulești, ci în urme lăsate de activitatea unor hominizi pe oase de animale. Diferența contează, pentru că schimbă felul în care trebuie citită descoperirea.
Ce știm sigur, ce rămâne neclar
Știm sigur, pe baza studiului publicat, că fosilele de la Bugiulești au fost redatate cu metoda uraniu-plumb și au o vechime de cel puțin 1,95 milioane de ani. Știm sigur că pe 20 de oase au fost identificate urme de tăiere compatibile cu folosirea de unelte. Știm sigur că echipa de cercetare a fost internațională și că rezultatele au trecut prin procesul de evaluare al revistei Nature Communications.
Rămâne neclar, pentru că sursele nu o precizează, ce specie de hominid a lăsat aceste urme. Nu este vorba despre Homo sapiens, o specie mult mai recentă, ci despre o formă mai veche de hominid, capabilă să confecționeze și să folosească unelte simple din piatră. Nu trebuie confundată această descoperire cu găsirea unor rămășițe umane: la Bugiulești au fost identificate oase de animale purtând urme de tăiere, nu schelete de hominizi. Titulatura de „primii oameni din Europa” nu apare în datele confirmate și nu ar trebui folosită.
Contextul românesc
Pentru cronologia preistoriei de pe teritoriul românesc, această confirmare are o greutate aparte. Timp de șase decenii, teza lui Nicolăescu-Plopșor a rămas o ipoteză minoritară, greu de verificat, susținută mai ales de autoritatea celui care a formulat-o. Redatarea din prezent nu doar că îi validează intuiția, ci o face cu instrumente pe care el nu le-a avut niciodată la dispoziție: metode izotopice de precizie, dezvoltate mult după campaniile sale de teren.
Este și o poveste despre ce se întâmplă cu materialul arheologic după ce iese din pământ. Cele aproximativ 4.500 de fosile de la Bugiulești nu au fost redescoperite recent, ele au stat în colecții timp de șase decenii, așteptând o metodă de analiză care încă nu exista atunci când au fost scoase la lumină. Cazul arată de ce colecțiile vechi de muzeu și depozitele de cercetare nu sunt simple arhive moarte: ele pot deveni, la o nouă generație de tehnologii, sursa unor descoperiri majore, fără să fie nevoie de o nouă campanie de săpături.
Pentru cercetarea românească, rezultatul deschide și o discuție mai largă despre cât de solide au fost, de fapt, unele ipoteze formulate de arheologii pionieri ai secolului trecut, lucrând cu mijloace limitate, dar cu o intuiție de teren pe care metodele de laborator de azi o pot confirma sau infirma. În acest caz, confirmarea a venit, chiar dacă la șase decenii distanță și cu concluzii mai nuanțate decât formularea inițială: nu „oameni”, ci hominizi capabili de comportament tehnologic, prezenți pe teritoriul de azi al României cu aproape două milioane de ani în urmă.
Surse
- HotNews, Descoperire arheologică majoră: cele mai vechi urme de locuire umană din Europa au fost identificate în România, https://hotnews.ro/descoperire-arheologica-majora-cele-mai-vechi-urme-de-locuire-umana-din-europa-au-fost-identificate-in-romania-ele-au-peste-195-de-milioane-de-ani-vechime-1884832
- Europa FM, Descoperire arheologică importantă în România: cele mai vechi urme de locuire umană din Europa, https://www.europafm.ro/descoperire-arheologica-importanta-in-romania-cele-mai-vechi-urme-de-locuire-umana-din-europa-care-dateaza-de-aproape-2-milioane-de-ani-audio-galerie-foto/
- Fosilele au fost redatate cu metoda uraniu-plumb la cel puțin 1,95 milioane de ani.
- Pe 20 de oase au fost identificate urme de tăiere compatibile cu folosirea de unelte.
- Echipa de cercetare a fost internațională, cu participare din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova.
- Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
- Sursele nu precizează ce specie de hominid a lăsat urmele identificate.
- Nu s-au găsit rămășițe umane la Bugiulești, ci oase de animale cu urme de tăiere; descoperirea nu trebuie descrisă ca fiind a unor 'primilor oameni din Europa'.
Descoperirea confirmă, după șase decenii, o ipoteză a arheologului Constantin S. Nicolăescu-Plopșor privind prezența hominizilor pe teritoriul românesc de azi cu aproape două milioane de ani în urmă. Materialul, scos din pământ la începutul anilor 1960, a stat în colecții fără să poată fi datat cu precizie până la apariția metodelor izotopice moderne. Cazul arată importanța păstrării colecțiilor vechi de muzeu pentru cercetarea viitoare și rescrie, cu prudență metodologică, cronologia preistoriei de pe teritoriul României.
