La 16 noiembrie, calendarul oficial al Patriarhiei Române prăznuiește pe Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, fostul vameș de la lacul Ghenizaret, autorul primei Evanghelii. În calendarul popular ziua cade în Filipii de toamnă și în a doua zi a Postului Crăciunului. Din istoria românilor, pe 16 noiembrie moare Nicolae Alexandru Basarab, în 1364, iar Ștefan cel Mare învinge o oaste otomană la Cătlăbuga, în 1485.
Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.
Sfântul Apostol și Evanghelist Matei
Parțial documentatLevi, fiul lui Alfeu, strângea vama la Capernaum, pe malul de nord-vest al lacului Ghenizaret. Orașul era punct de hotar în tetrarhia lui Irod Antipa, care a stăpânit Galileea și Pereea din anul 4 î.Hr. până la înlăturarea lui de către împăratul Caligula, în anul 39 d.Hr., ca rege client al Romei. Pe lângă Capernaum trecea drumul care lega Damascul de litoralul mediteranean, iar taxele de trecere se strângeau pentru Antipa, nu de-a dreptul pentru fiscul imperial. De aici și felul în care comunitatea iudaică îi privea pe vameși: slujitori ai unei stăpâniri străine, nu doar strângători de bani. De aceea masa pe care Levi o dă în casa lui, cu „mulțime multă de vameși”, este în Evanghelii un scandal public, nu un amănunt de biografie. Despre scrierea Evangheliei vorbesc izvoare din veacul următor. Papias al Hierapolei, citat de Eusebiu de Cezareea în Istoria bisericească, spune că Matei a adunat cuvintele Domnului în limba evreilor, iar Irineu de Lyon, în Adversus haereses, pe la anul 180, îl așază scriind pentru iudei pe vremea propovăduirii lui Petru și Pavel la Roma. Textul acela nu s-a păstrat. Evanghelia pe care o avem este în greacă, limba în care putea fi citită de la Alexandria până în Asia Mică, iar sinaxarul Patriarhiei Române vede în schimbarea de limbă deschiderea cărții către toate neamurile.
Ce spun izvoarele: Persoana și chemarea lui stau în textul evanghelic: Matei 9, 9, unde vameșul este numit Matei, și Luca 5, 27-29, unde același om se numește Levi. Atribuirea primei Evanghelii și faptul că a fost scrisă mai întâi pentru iudei se sprijină pe izvoare din secolul al II-lea, Papias al Hierapolei prin Eusebiu și Irineu de Lyon, pe care îl invocă și sinaxarul Patriarhiei Române. Cadrul vamei de la Capernaum este verificabil, fiindcă administrația tetrarhiei lui Irod Antipa și drumul comercial sunt bine documentate. Propovăduirea în Macedonia, în Asia și în Etiopia, hirotonirea episcopului Platon și moartea martirică prin foc în cetatea Mirmeniei vin însă din sinaxare târzii, nu din izvoare ale secolului I. Textul ebraic inițial al Evangheliei nu s-a păstrat, iar cetatea Mirmeniei nu a putut fi așezată pe hartă cu temei.
Canonizare: Pomenire apostolică, din vechime, fără act de canonizare: cinstirea lui este așezată în calendar de la începuturile Bisericii. În calendarul oficial al Patriarhiei Române pe anul 2026, pomenirea lui stă singură la 16 noiembrie, fără alți sfinți adăugați din Minei.
Tradițiile zilei
Culegerile clasice nu dau 16 noiembrie ca sărbătoare cu nume al ei. Ziua cade însă în două răstimpuri care se suprapun și pe care ele le descriu amănunțit: Filipii de toamnă, ținuți pentru lupi, și începutul Postului Crăciunului, intrat pe 15 noiembrie. Două răspunsuri culese în 1884, tipărite de Simion Florea Marian, pun 16 noiembrie limpede înăuntrul Filipilor: unul socotește șapte Filipi de la 10 noiembrie, trei înainte de lăsatul de sec și patru în post, celălalt spune că Filipii se serbează de la 15 la 21 noiembrie.
Nu se toarce, ca să nu se tragă lupii la casă
„Numai de Filipi nu torc (zilele de la începutul postului), căci se torc lupii la casă, cum tragi firul din furcă, așa se trag ei”, a cules Elena Niculiță-Voronca în Bucovina. Pilda pe care o adaugă ea, cu baba care nu s-a temut și a tors, iar lupii i-au făcut bortă în cuptor și au mâncat-o, arată cum se ținea minte opreliștea: nu prin poruncă, ci prin povestea celei care a călcat-o.
Se ung vatra și gura cuptorului, ca să se lege gura lupului
„De Filipi, ca să nu tragă lupul la vite, să nu-i mănînce pe oameni la drum, ung vetrile, gura cuptoriului, borțile prin păreți, îi ung gura lupului și ochii, ca să nu vadă”, scrie Niculiță-Voronca. Același gest se făcea, după ea, și de Ovidenie, pe 21 noiembrie, la Lanțul Sfântului Petru și în ziua de Spolocanie din Postul Mare, semn că nu este obiceiul unei singure zile, ci o unealtă folosită la mai multe hotare ale calendarului.
Nu se ia în mână ac, sulă, băț sau furcă
Niculiță-Voronca pune Filipii alături de ziua Sfântului Alexie și de Sfântul Andrei la aceeași oprire: „să nu iai în mînă ac, sulă, băț, furcă, în fine, nimic ce e ascuțit”. Pentru Sfântul Alexie motivul dat este că altfel vezi șerpi peste an; la Filipi, teama este de lupi. Ascuțișul și firul tors sînt, în logica aceasta, drumuri pe care fiara ajunge la gospodărie.
Nici hore, nici nunți: rămân numai șezătorile
„În Postul Crăciunului hori și nunți nu se fac prin sate, mai nicăiri”, scrie Tudor Pamfile în 1914, „și singurele prilejuri de adunări și petreceri pe aceste vremuri nu sunt decât șezătorile, furcăriile sau clăcile de noapte”. Tot la intrarea în post, în Țara Oltului, junii se strângeau și își alegeau conducerea, cu birău, zornici, juzi, prislavi și pârgari, adunare numită ioană, care pregătea colindele.
Filipul cel șchiop, la capătul șirului
Răspunsul cules de Grigore Tocilescu în 1884 și tipărit de Simion Florea Marian spune: „De la 10 noiembre țin Filipii șapte: trei înainte de lăsatul de sec și patru în post. La 21 noiembre, în ziua Intrării în biserică, zic că-i Filipul cel șchiop”. Pe socoteala aceasta, 16 noiembrie este una din cele patru zile de post ale șirului, iar șirul se încheie pe 21 noiembrie.
Numele Filipilor nu vine de la Apostolul Filip, prăznuit pe 14 noiembrie, ci de la o grupare de zile socotite stăpâne peste lupi, pe care culegerile o descriu cu margini diferite, de la sat la sat. Marian adună într-un singur loc patru socoteli care nu se potrivesc între ele: șapte Filipi de la 10 noiembrie, dintr-un răspuns cules de Tocilescu în 1884; de la 15 la 21 noiembrie, dintr-un răspuns la chestionarul lui Nicolae Densușianu, din Rijleta-Vieroși, județul Olt; alți șapte Filipi iarna, de la 25 ianuarie la 2 februarie; și trei Filipi numiți Berbecari, toamna, de la 26 septembrie. Cine caută ziua Filipilor pe internet dă de obicei peste o singură dată, aleasă din ghemul acesta. Culegerile nu dau una singură. Ce se potrivește însă la toate variantele de toamnă este că 16 noiembrie cade înăuntrul lor, deci opreliștile de mai sus îi sînt documentate ca zi din șir, nu ca praznic cu nume al ei. Al doilea reper al zilei este postul. Niculiță-Voronca scrie că „cîșlegele țin păn' la 15 noiembre” și că „de Filipi cade lasatul săcului de postul Crăciunului, care ține aproape 6 săptămîni”. Prin urmare 16 noiembrie este a doua zi a Postului Nașterii Domnului, îndată după cel mai lung răstimp de dulce al anului.
- Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. II ↗
- Culegere etnograficăTudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, 1914 ↗
Între cîșlegele de toamnă și Crăciun
Ziua cade la începutul Postului Nașterii Domnului, care intră pe 15 noiembrie și ține aproape șase săptămâni, până la Crăciun. Înaintea lui se încheie cîșlegele de toamnă, răstimpul pe care Elena Niculiță-Voronca îl socotește cel mai lung al anului: „De la Sf. Marie încep cîșlegele de toamnă. Acestea sînt cele mai lungi. Atuncea să fac și cele mai multe nunți, după strînsul din cîmp, căci este cu ce; toamna e bogată”. Așadar 16 noiembrie stă chiar după hotarul dintre vremea nunților și vremea postului. În calendarul pastoral, ziua se află la trei săptămâni dincolo de Sâmedru, pe 26 octombrie, când se încheie anul ciobănesc, iar următorul popas mare al postului este Ovidenia, pe 21 noiembrie, cu dezlegare la pește.
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I ↗
- Culegere etnograficăTudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, 1914 ↗
Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.
Pe 16 noiembrie, în istoria României
-
1364
Moare Nicolae Alexandru Basarab, domn al Țării Românești, iar domnia trece la fiul său Vladislav I Vlaicu. Ziua o dă inscripția slavonă de pe lespedea lui funerară din biserica domnească a mănăstirii Negru Vodă, la Câmpulung: „În luna noiembrie 16 zile, a răposat marele și singur stăpânitorul domn Io Nicolae”. Lespedea este, alături de grafitul de la Curtea de Argeș pentru Basarab I, unul dintre foarte puținele izvoare epigrafice ale primelor șapte decenii ale secolului al XIV-lea, iar chenarul ei a fost luat drept model de meșteri care au lucrat cahle descoperite la Văleni, în Dâmbovița.
-
1485
Ștefan cel Mare învinge o oaste otomană la Cătlăbuga, în sudul Moldovei, la un an după pierderea Chiliei și a Cetății Albe. Bătălia este una din puținele izbânzi ale campaniei de recucerire a cetăților de la Dunăre și de la mare, urmată în martie 1486 de lupta de la Șcheia. Ziua de 16 noiembrie vine din letopisețele moldovenești, nu dintr-un act de cancelarie, iar așezarea exactă a lacului Cătlăbuga a rămas în discuție.
-
1816
Se naște la Bistrița Andrei Mureșanu, autorul poeziei „Un răsunet”, tipărită în 1848 la Brașov și cântată apoi pe melodia care a ajuns imnul de stat al României.
-
1876
Se naște Gheorghe Plagino, trăgător de tir, primul sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice.
-
1878
La Sibiu se constituie Reuniunea Română de Muzică, sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu, una dintre asociațiile prin care românii din Transilvania își organizau viața culturală în afara instituțiilor statului.
-
1894
Se naște pictorița Nuți Acontz, româncă de etnie armeană, nume al picturii interbelice.
-
1903
Se naște, în satul Vlădeni din județul Brașov, Dumitru Stăniloae, cel care a tradus Filocalia în românește și a scris Teologia dogmatică ortodoxă. Arestat pe 4 septembrie 1958 pentru legăturile cu mișcarea Rugul Aprins, a fost trecut în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română, iar pomenirea lui este așezată la 4 octombrie, nu la data nașterii, cum arată calendarul oficial pe anul 2026.
-
1909
Moare Augustin Bunea, istoric al Bisericii Române Unite și membru al Academiei Române, autor de studii întemeiate pe izvoare despre istoria românilor din Transilvania.
-
1979
Intră în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București, între Timpuri Noi și Semănătoarea.
-
2000
Moare criticul literar Laurențiu Ulici, autorul proiectului „Literatura română contemporană” și președinte al Uniunii Scriitorilor din România.
-
2014
Se desfășoară turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câștigat de Klaus Iohannis cu 54,43% din voturi, față de 45,56% pentru Victor Ponta.
-
2016
Moare fotbalistul Daniel Prodan, apărător al echipei naționale la Campionatul Mondial din 1994.
Pe 16 noiembrie, în lume
-
1272
Moare regele Henric al III-lea al Angliei, iar fiul lui, Eduard, plecat în a noua cruciadă, devine rege sub numele de Eduard I. Nu ajunge în Anglia aproape doi ani, iar regatul este cârmuit în lipsa lui, semn al unei stabilități a succesiunii pe care Anglia nu o cunoscuse până atunci.
-
1532
La Cajamarca, Francisco Pizarro pune mâna pe împăratul incaș Atahualpa, cu o ceată de câteva sute de oameni, prinzându-l în mijlocul propriei lui oști. Captura deschide cucerirea spaniolă a Imperiului Inca.
-
1793
La Nantes, în timpul Revoluției franceze, nouăzeci de preoți catolici care refuzaseră jurământul sunt înecați, episod din valul de represiune cunoscut drept înecările de la Nantes.
-
1797
Moare Frederic Wilhelm al II-lea, iar Prusia trece la Frederic Wilhelm al III-lea, cel care va duce statul prin înfrângerea de la Jena, în 1806, și prin reformele de după ea.
-
1849
Un tribunal rus îl condamnă la moarte pe Feodor Dostoievski pentru legăturile cu cercul Petrașevski. Sentința a fost preschimbată în ocnă și surghiun în Siberia, iar execuția simulată din decembrie 1849 a fost oprită în ultima clipă.
-
1855
David Livingstone ajunge la cascada de pe Zambezi pe care localnicii o numeau Mosi-oa-Tunya și o botează Victoria, după regina Angliei.
-
1933
Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice, la șaisprezece ani după revoluția bolșevică.
-
1938
La laboratoarele Sandoz din Basel, chimistul Albert Hofmann obține pentru prima dată dietilamida acidului lisergic. Efectele substanței au rămas nebăgate în seamă până la autoexperimentul lui din aprilie 1943.
-
1945
La Londra, reprezentanții a patruzeci și patru de state semnează Actul constitutiv al UNESCO. Documentul intră în vigoare pe 4 noiembrie 1946, după ratificarea lui de către douăzeci de state.
-
1965
Uniunea Sovietică lansează sonda Venera 3 spre Venus. Ea va atinge suprafața planetei în martie 1966, prima navă făcută de om care ajunge pe un alt corp planetar.
-
1974
De la radiotelescopul Arecibo se transmite către roiul stelar M13 un mesaj radio de 1.679 de biți, alcătuit de Frank Drake și Carl Sagan, gândit mai mult ca demonstrație a puterii antenei decât ca încercare serioasă de a lua legătura cu cineva.
-
1988
Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Estone adoptă Declarația de suveranitate, prin care legile estoniene sunt puse mai sus decât cele unionale, unul dintre primii pași ai desprinderii baltice.
Întrebări frecvente
Ce sfinți sunt pe 16 noiembrie?
Calendarul oficial al Patriarhiei Române pune la 16 noiembrie o singură pomenire: Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, fostul vameș de la Capernaum, autorul primei Evanghelii. Nu există, pentru această zi, sfinți adăugați din Minei în calendarul românesc pe 2026. Ziua nu este sărbătoare cu cruce roșie și cade în Postul Nașterii Domnului, început pe 15 noiembrie.
Ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie în istoria României?
Cel mai vechi fapt datat este moartea lui Nicolae Alexandru Basarab, în 1364, pe care o dă inscripția de pe lespedea lui funerară de la Câmpulung; domnia a trecut atunci la Vladislav I Vlaicu. În 1485, Ștefan cel Mare a învins o oaste otomană la Cătlăbuga. Mai târziu: nașterea lui Andrei Mureșanu, în 1816, nașterea părintelui Dumitru Stăniloae, în 1903, și primul tronson de metrou din București, în 1979.
Ce obiceiuri se țin pe 16 noiembrie?
Culegerile clasice nu dau un obicei cu numele zilei, ci o așază în Filipii de toamnă și în a doua zi a Postului Crăciunului. În zilele acestea femeile nu torceau, ca să nu se tragă lupii la casă, se ungeau vatra și gura cuptorului ca să se lege gura lupului și nu se lua în mână nimic ascuțit. Horele și nunțile se opreau; rămâneau șezătorile și învățatul colindelor.
Se țin Filipii pe 16 noiembrie?
Da, dar nu ca zi singură. Filipii de toamnă sunt un șir de zile, nu o dată. Un răspuns cules de Grigore Tocilescu în 1884 numără șapte Filipi de la 10 noiembrie, trei înainte de lăsatul de sec și patru în post; altul, de la Rijleta-Vieroși, județul Olt, îi pune de la 15 la 21 noiembrie. Pe amândouă socotelile, 16 noiembrie cade înăuntru. O singură dată fixă, cum circulă pe internet, nu stă în culegeri.
Sfântul Dumitru Stăniloae se prăznuiește pe 16 noiembrie?
Nu. 16 noiembrie 1903 este data nașterii lui, în satul Vlădeni din județul Brașov, așa cum o dă sinaxarul Patriarhiei Române. Pomenirea Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae este așezată la 4 octombrie, zi la care apare în calendarul oficial pe anul 2026, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei, episcopul Atenei. Ziua de naștere și ziua de pomenire sunt două lucruri deosebite.
Apostolul Matei este același cu Apostolul Matia?
Nu, sunt doi oameni și două zile. Matei, prăznuit pe 16 noiembrie, era vameș la Capernaum și a fost chemat de Hristos dintre cei doisprezece; lui îi este atribuită prima Evanghelie. Matia a fost ales prin sorți după Înălțare, în locul lui Iuda, și este prăznuit pe 9 august. Numele seamănă și sunt amândouă forme ale aceluiași nume evreiesc, de unde și încurcătura din multe calendare.
S-a înființat Facultatea de Teologie din București pe 16 noiembrie 1881?
Data aceasta circulă, dar istoricul publicat de Universitatea din București dă 12 noiembrie 1881 pentru deschiderea oficială a Facultății de Teologie. Aceeași pagină arată că înființarea instituției a fost recunoscută prin lege abia în 1890, printr-un act publicat în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890. Când sursa este instituția însăși, ea cântărește mai greu decât lista de zile care dă 16 noiembrie.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.