Sursa originală
Pe scurt
La Rusokastro, în sud-estul Bulgariei, arheologii Muzeului Istoric Regional Burgas au descoperit o clădire lată de 7,60 metri, cu ziduri de 1,1 metri și tencuială hidrofugă roz pe dinăuntru. În ea au ieșit monede de argint ale țarului Ivan Alexandru și groși venețieni. Anunțul este din 29 octombrie 2026.
- 01O clădire monumentală lată de 7,60 metri a apărut lângă zidul interior de sud al cetății Rusokastro.
- 02Zidurile, groase de 1,1 metri, sunt tencuite pe dinăuntru cu mortar roz care nu lasă apa să treacă.
- 03Arheologii cred că spațiul a fost rezervor de apă sau depozit de alimente, la parterul unei clădiri.
- 04În același context au ieșit monede de argint ale țarului Ivan Alexandru, groși venețieni și monede de cupru.
- 05Muzeul Istoric Regional Burgas a anunțat descoperirea pe 29 octombrie 2026.
În cetatea medievală Rusokastro, din sud-estul Bulgariei, arheologii muzeului din Burgas au dat, chiar la sfârșitul campaniei din acest an, peste o clădire monumentală lată de 7,60 metri, cu fețele interioare acoperite de un mortar roz care ține apa. În același loc au ieșit monede de argint ale țarului Ivan Alexandru și groși venețieni. Muzeul a anunțat descoperirea pe 29 octombrie 2026.
Ce s-a găsit lângă zidul de sud
Clădirea a apărut în apropierea zidului interior de sud al cetății. Are o lățime de 7,60 metri, iar lungimea nu se cunoaște încă, fiindcă descoperirea a venit la capătul sezonului de cercetare. Zidurile sunt groase de 1,1 metri și au fost ridicate din piatră cu mult mortar.
Amănuntul care spune cel mai mult despre rostul încăperii este tencuiala: fețele dinspre interior au un strat gros de mortar roz hidrofug, adică un mortar care nu lasă apa să treacă. Arheologii muzeului consideră că spațiul a fost folosit ca rezervor de apă sau ca depozit de alimente. Mai departe, presupun că aceasta a fost parterul unei clădiri din cartierul central al orașului, cu un al doilea nivel de locuit deasupra.
Monedele: argint bulgăresc și groși venețieni
Din clădire a ieșit o cantitate mare de obiecte, iar între ele monede de trei feluri: piese de argint ale țarului Ivan Alexandru, groși de argint venețieni, cunoscuți în epocă drept matapani, și monede de cupru. Toate se află acum în atelierul de restaurare al muzeului, la curățat.
Determinarea exactă urmează după curățare, așa că deocamdată nu se poate spune nici câte sunt, nici cum se repartizează pe emisiuni. Ce se vede deja este o circulație amestecată, cu argint propriu și cu argint venețian în același loc, pe un drum care lega gurile Dunării de Constantinopol.
O cetate mai veche decât bătălia care i-a purtat numele
Rusokastro intră în manualele de istorie prin bătălia purtată acolo de Ivan Alexandru, care a domnit între 1331 și 1371. Istoricul Momchil Mladenov, într-un studiu din 2024, pune întrebarea dacă acest domnitor a fost un bun comandant și răspunde afirmativ: izvoarele arată că el a luat sau a încuviințat toate hotărârile importante, a judecat corect situația militară și a împletit presiunea armată cu diplomația. În izvoarele bulgărești ale anilor 1330, spune el, accentul cade tocmai pe izbânzile militare ale țarului.
Locul era însă important cu mult înainte. Un sigiliu bizantin de plumb găsit în 2019 în zona cetății și păstrat la muzeul din Burgas a fost publicat în 2021 de Nikolay Kanev. Pe o față are chipul Arhanghelului Mihail cu cămașă de zale și cu suliță, iar pe cealaltă o inscripție de patru rânduri care se citește „Doamne, ocrotește-l pe Mihail, protonotar (imperial) și judecător”. Kanev datează piesa în secolul al X-lea și la începutul celui de-al XI-lea. Cu alte cuvinte, pe acolo trecea administrația imperială bizantină cu trei veacuri înaintea bătăliei.
Cine sapă și cu ce bani
Cercetările la orașul medieval Rusokastro sunt finanțate de Consiliul de Miniștri al Bulgariei și de municipalitatea Kameno, iar organizarea și munca de teren aparțin Muzeului Istoric Regional din Burgas. Anunțul din 29 octombrie 2026 vine de la muzeu, nu de la o terță parte, și este formulat cu grijă: tencuiala „arată” folosirea pentru apă sau pentru alimente, iar nivelul de locuit de deasupra este o presupunere.
Ce nu se știe încă
Nu se cunoaște lungimea clădirii, deci nici suprafața ei. Nu este stabilit nici rostul exact: un rezervor și un depozit de alimente cer amândouă o tencuială care ține apa, iar din atât nu se poate alege între ele. Al doilea nivel, de locuit, rămâne o ipoteză care are nevoie de dovezi de teren.
Mai lipsește și datarea clădirii. Monedele lui Ivan Alexandru dau un reper, dar numai după ce vor fi curățate și determinate se va putea spune în ce deceniu a funcționat încăperea și când a încetat să mai fie folosită.
Surse
- Muzeul Istoric Regional Burgas, comunicat din 29 octombrie 2026:, https://www.burgasmuseums.bg/bg/article/poredno-golyamo-otkritie-rusokastro-1120
- Nikolay Kanev, „New Byzantine Lead Seal from the Area of the Medieval Fortress of Rusokastro (South-Eastern Bulgaria)”, Antichnaia drevnost i srednie veka, vol. 49, 2021, p. 135-140, acces liber:, https://doi.org/10.15826/adsv.2021.49.009
- Momchil Mladenov, „Tsar Ivan Alexander and the Battle of Rusokastro”, Tarnovo Literary School, vol. 12, nr. 1, 2024, p. 327-340: (din rezumatul publicat de autor; textul integral nu este în acces liber), https://doi.org/10.54664/aezi3889
✓ Ce știm sigur
- Clădirea are 7,60 metri lățime și ziduri de 1,1 metri grosime, din piatră cu mult mortar.
- Fețele interioare sunt acoperite cu un strat gros de mortar roz hidrofug.
- În clădire s-au găsit monede de argint ale țarului Ivan Alexandru, groși de argint venețieni și monede de cupru, aflate acum la curățat.
- Săpăturile sunt finanțate de Consiliul de Miniștri al Bulgariei și de municipalitatea Kameno și sunt făcute de muzeul din Burgas.
- Un sigiliu bizantin de plumb al unui protonotar și judecător numit Mihail, găsit în 2019 în zonă, este datat de editorul lui în secolele X-XI.
? Ce rămâne neclar
- Lungimea clădirii nu se cunoaște, fiindcă descoperirea a venit la capătul sezonului.
- Rostul exact al încăperii nu este stabilit: tencuiala hidrofugă se potrivește atât unui rezervor, cât și unui depozit de alimente.
- Nivelul de locuit presupus deasupra parterului rămâne ipoteză.
- Numerele și emisiunile monedelor se vor ști numai după curățare și determinare, deci și datarea clădirii rămâne deschisă.
Contextul românesc
Rusokastro se află la aproximativ o sută de kilometri sud de Dunăre, pe drumul care lega gurile fluviului de Constantinopol, deci într-o zonă prin care trecea și negustorul venit din nordul Dunării. Domnia lui Ivan Alexandru, 1331-1371, se suprapune pe deceniile în care se închega Țara Românească, așa că monedele lui sunt un reper de cronologie și pentru noi. O legătură directă, cu un sit, o colecție sau un cercetător din România, nu există în acest caz: cel mai apropiat punct de comparare rămâne șirul de cetăți de la Dunărea de Jos, care au trecut prin aceleași stăpâniri și prin aceeași circulație de argint.
Întrebări frecvente
Unde se află cetatea Rusokastro?
În sud-estul Bulgariei, în regiunea Burgas, pe drumul dintre gurile Dunării și Constantinopol. Săpăturile la orașul medieval de acolo sunt făcute de Muzeul Istoric Regional Burgas, cu bani de la Consiliul de Miniștri și de la municipalitatea Kameno.
La ce folosea clădirea descoperită în 2026?
Arheologii cred că încăperea, tencuită pe dinăuntru cu mortar care ține apa, a fost rezervor de apă sau depozit de alimente. Funcția exactă nu este stabilită, iar lungimea clădirii nu se cunoaște încă.
Ce sunt matapanii găsiți la Rusokastro?
Matapanii sunt groșii de argint bătuți la Veneția, monede care au circulat larg în Balcani în veacurile al XIII-lea și al XIV-lea. La Rusokastro au apărut alături de piese de argint ale țarului bulgar Ivan Alexandru și de monede de cupru.
Cine a fost Ivan Alexandru?
Țar al Bulgariei între 1331 și 1371. Istoricul Momchil Mladenov arată, într-un studiu din 2024 despre bătălia de la Rusokastro, că el a luat sau a încuviințat hotărârile importante și a îmbinat presiunea militară cu diplomația.
Cât de veche este cetatea Rusokastro?
Mai veche decât bătălia din veacul al XIV-lea. Un sigiliu bizantin de plumb descoperit în 2019 în zonă, al unui protonotar imperial și judecător numit Mihail, este datat de editorul lui, Nikolay Kanev, în secolul al X-lea și la începutul celui de-al XI-lea.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →


