La Rusokastro, o clădire de 7,60 metri cu mortar hidrofug și monede de argint

În cetatea medievală Rusokastro, din sud-estul Bulgariei, arheologii muzeului din Burgas au dat, chiar la sfârșitul campaniei din acest an, peste o clădire monumentală lată de 7,60 metri, cu fețele interioare acoperite de un mortar roz care ține apa. În același loc au ieșit monede de argint ale țarului Ivan Alexandru și groși venețieni. Muzeul a anunțat descoperirea pe 29 octombrie 2026.

Ce s-a găsit lângă zidul de sud

Clădirea a apărut în apropierea zidului interior de sud al cetății. Are o lățime de 7,60 metri, iar lungimea nu se cunoaște încă, fiindcă descoperirea a venit la capătul sezonului de cercetare. Zidurile sunt groase de 1,1 metri și au fost ridicate din piatră cu mult mortar.

Amănuntul care spune cel mai mult despre rostul încăperii este tencuiala: fețele dinspre interior au un strat gros de mortar roz hidrofug, adică un mortar care nu lasă apa să treacă. Arheologii muzeului consideră că spațiul a fost folosit ca rezervor de apă sau ca depozit de alimente. Mai departe, presupun că aceasta a fost parterul unei clădiri din cartierul central al orașului, cu un al doilea nivel de locuit deasupra.

Monedele: argint bulgăresc și groși venețieni

Din clădire a ieșit o cantitate mare de obiecte, iar între ele monede de trei feluri: piese de argint ale țarului Ivan Alexandru, groși de argint venețieni, cunoscuți în epocă drept matapani, și monede de cupru. Toate se află acum în atelierul de restaurare al muzeului, la curățat.

Determinarea exactă urmează după curățare, așa că deocamdată nu se poate spune nici câte sunt, nici cum se repartizează pe emisiuni. Ce se vede deja este o circulație amestecată, cu argint propriu și cu argint venețian în același loc, pe un drum care lega gurile Dunării de Constantinopol.

O cetate mai veche decât bătălia care i-a purtat numele

Rusokastro intră în manualele de istorie prin bătălia purtată acolo de Ivan Alexandru, care a domnit între 1331 și 1371. Istoricul Momchil Mladenov, într-un studiu din 2024, pune întrebarea dacă acest domnitor a fost un bun comandant și răspunde afirmativ: izvoarele arată că el a luat sau a încuviințat toate hotărârile importante, a judecat corect situația militară și a împletit presiunea armată cu diplomația. În izvoarele bulgărești ale anilor 1330, spune el, accentul cade tocmai pe izbânzile militare ale țarului.

Locul era însă important cu mult înainte. Un sigiliu bizantin de plumb găsit în 2019 în zona cetății și păstrat la muzeul din Burgas a fost publicat în 2021 de Nikolay Kanev. Pe o față are chipul Arhanghelului Mihail cu cămașă de zale și cu suliță, iar pe cealaltă o inscripție de patru rânduri care se citește „Doamne, ocrotește-l pe Mihail, protonotar (imperial) și judecător”. Kanev datează piesa în secolul al X-lea și la începutul celui de-al XI-lea. Cu alte cuvinte, pe acolo trecea administrația imperială bizantină cu trei veacuri înaintea bătăliei.

Cine sapă și cu ce bani

Cercetările la orașul medieval Rusokastro sunt finanțate de Consiliul de Miniștri al Bulgariei și de municipalitatea Kameno, iar organizarea și munca de teren aparțin Muzeului Istoric Regional din Burgas. Anunțul din 29 octombrie 2026 vine de la muzeu, nu de la o terță parte, și este formulat cu grijă: tencuiala „arată” folosirea pentru apă sau pentru alimente, iar nivelul de locuit de deasupra este o presupunere.

Ce nu se știe încă

Nu se cunoaște lungimea clădirii, deci nici suprafața ei. Nu este stabilit nici rostul exact: un rezervor și un depozit de alimente cer amândouă o tencuială care ține apa, iar din atât nu se poate alege între ele. Al doilea nivel, de locuit, rămâne o ipoteză care are nevoie de dovezi de teren.

Mai lipsește și datarea clădirii. Monedele lui Ivan Alexandru dau un reper, dar numai după ce vor fi curățate și determinate se va putea spune în ce deceniu a funcționat încăperea și când a încetat să mai fie folosită.