Mătase pe 101 obiecte din gropile de la Sanxingdui: ce arată analizele

Un studiu publicat în revista Antiquity pe 26 octombrie 2026 arată că resturile de țesătură lipite de obiectele scoase din gropile sacrificiale de la Sanxingdui, în provincia Sichuan, sunt toate de mătase. Urme de acest fel au fost identificate pe 101 piese de bronz, aur, jad și fildeș, din gropile K2 până la K8. Autorii susțin că, în perioada Shang târzie, mătasea era folosită pe scară largă în ritualul de acolo.

Unde și ce s-a găsit

Sanxingdui se află în vestul orașului Guanghan, în Sichuan, și este legat de vechiul regat Shu. Situl a fost descoperit în 1927, iar săpăturile din 1986, la gropile K1 și K2, au scos la iveală peste 780 de bronzuri, cel mai mare lot Shang identificat până atunci în bazinul Sichuan. Între 2019 și 2022 au fost cercetate încă șase gropi.

Pe suprafața a 101 obiecte din gropile K2 până la K8 au fost observate urme de țesătură. Noul studiu analizează un eșantion din ele: șase probe la microscop digital, patru la microscop optic, trei prin microscopie electronică de baleiaj, plus spectroscopie în infraroșu și analize elementale.

Toate probele sunt mătase

Concluzia autorilor este că toate probele examinate sunt de mătase. Pe fibre au fost identificate ocru, calcit și coloranți organici, deci țesăturile fuseseră colorate. Într-un caz, zona roșie a unei probe corespunde hematitului, un oxid de fier.

Țesătura dominantă este pânza simplă, cu fire alternate unul peste altul și unul pe dedesubt, dar apar și tehnici mai complicate, iar densitatea firelor variază mult de la o probă la alta. Starea de conservare se împarte în trei: mineralizată, carbonizată și bine păstrată. Cele mai multe resturi s-au mineralizat, proces legat de coroziunea cuprului din bronzuri, care a păstrat forma fibrei după ce materia organică a dispărut.

Ce spun autorii despre rolul mătăsii

Faptul că urmele apar în mod repetat pe obiecte de bronz și de aur și pe alte piese de ritual îi face pe autori să susțină că mătasea era folosită pentru a înfășura, a acoperi sau a așeza obiectele depuse și că putea fi, ea însăși, o ofrandă.

Mătasea era o componentă integrantă a sistemului ritual de la Sanxingdui, alături de bronz, jad și fildeș.

Jianbo Guo și colaboratorii, Antiquity, 2026

Studiul este semnat de Jianbo Guo, de la Institutul Provincial Sichuan pentru Patrimoniu Cultural și Arheologie, Ruochen Ge și Lu Yang, de la Universitatea Northwest, Qiutong Cai, de la Muzeul Sanxingdui, și Jingyu Tian, de la Universitatea Yunnan. A apărut în acces liber în revista Antiquity.

Când au fost depuse gropile

Datarea gropilor vine dintr-o cercetare anterioară, publicată tot în Antiquity în 2023: peste o sută de probe au fost recoltate pentru datare cu radiocarbon, iar șase rezultate, toate din groapa 4, se așază între 1260 și 924 î.Hr. Pe baza obiectelor și a felului în care au fost depuse, gropile 1 până la 4, 7 și 8 sunt puse în jurul anilor 1200 până la 1000 î.Hr., iar gropile 5 și 6 la începutul dinastiei Zhou de Vest.

Ce nu se știe încă

Nu există dovezi arheologice directe pentru producerea mătăsii în regiunea Shu timpurie. Autorii spun limpede acest lucru: prezența mătăsii la Sanxingdui și la Jinsha nu dovedește, singură, că ea era țesută pe loc. De unde venea firul, dacă din bazinul Sichuan sau din alte regiuni, rămâne o întrebare deschisă.

La fel de deschisă rămâne și întrebarea dacă țesăturile erau înfășurate pe obiecte înainte de depunere sau așezate peste ele în groapă. Diferențele mari de densitate a firelor și prezența unor tehnici mai complicate arată că nu era vorba despre un singur tip de material, dar eșantionul analizat rămâne mic față de cele 101 puncte de descoperire.