Sursa originală
Pe scurt
La Pompei, în casa IX 11, 7 de pe via dell'Abbondanza, arheologii au cercetat un dulap de lemn prăbușit în erupția din anul 79. Conținea 38 de monede de bronz într-un coșuleț împletit, obiecte de toaletă și un colier cu cel puțin 24 de amulete miniaturale. Descoperirea a fost anunțată de Parcul Arheologic Pompei pe 29 octombrie 2026.
- 01Un dulap de lemn din casa IX 11, 7 de la Pompei, prăbușit în erupția din anul 79, a fost cercetat abia acum. Conținea 38 de monede de bronz într-un coșuleț împletit, obiecte de toaletă, vase și un colier cu peste 24 de amulete miniaturale, numite crepundia. Într-o amforă de pe mezanin au fost găsite scheletele a doi șoareci de pădure.
Un dulap de lemn prăbușit în erupția Vezuviului a fost cercetat la Pompei, într-o casă de pe via dell’Abbondanza. Înăuntru se aflau 38 de monede de bronz păstrate într-un coșuleț împletit, un colier cu zeci de amulete miniaturale, obiecte de toaletă și vase de bronz, sticlă și ceramică. Parcul Arheologic Pompei a anunțat descoperirea pe 29 octombrie 2026.
Casa IX 11, 7 și spațiile cercetate abia acum
Casa poartă indicativul IX 11, 7 și este cunoscută, cu rezerve, drept casa lui Cornelius Maximus, după niște inscripții care nu se mai văd astăzi. Fațada ei fusese dezvelită încă din 1912, însă încăperile din spate au fost cercetate abia acum, în cadrul proiectului de restaurare a Insulei dei Casti Amanti.
Parcul arată că, în momentul erupției, în casă se desfășurau lucrări care afectau probabil locuibilitatea. Pictura de pe pereți, în al patrulea stil pompeian, este atribuită atelierului care lucrase pe via di Castricio, ceea ce indică un nivel de trai ridicat.
Ce era în dulap
Armariumul de lemn s-a păstrat mai ales prin urmele lăsate în depunerea vulcanică, dar conținutul a rămas la locul lui. Arheologii au inventariat obiecte de toaletă și de uz zilnic, vase, greutăți de plumb și, surprinzător, un colier de amulete.
- o pensetă, un instrument pentru prepararea alifiilor, un balsamar de sticlă, un arzător de parfumuri și o lampă de bronz
- vase de bronz, de sticlă și de ceramică, între care un pahar decorat cu solzi de pin
- greutăți de plumb, păstrate într-o cutiuță de lemn din care au rămas doar urme slabe, semn că în casă se făcea și un fel de negoț
- un colier alcătuit din cel puțin 24 de piese miniaturale, lucrate în faianță, os, pastă de sticlă și cristal de stâncă, toate găurite ca să poată fi înșirate
- 38 de monede de bronz, aflate într-o cistella, un coșuleț lucrat prin împletire din material vegetal
Piesele colierului reprezintă divinități, între care Bes și Mercur, dar și picioare, mâini, conuri de pin și ciorchini de struguri. Parcul precizează că nu este vorba despre obiecte magice, ci despre crepundia, amulete care se dădeau copiilor și pe care adulții le păstrau uneori ca amintire din copilărie.
Doi șoareci într-o amforă
Pe un mezanin al aceleiași locuințe, într-o amforă, cercetătorii au găsit scheletele a cel puțin doi șoareci. Laboratorul Parcului le-a stabilit specia, Apodemus sylvaticus, șoarecele de pădure. Din cele 117 fragmente recuperate reiese că animalele nu erau complet mature. Descoperirea se adaugă altor mărturii despre rozătoarele care trăiau în casele din zona vezuviană.
Ce spun sursele
Toate datele de mai sus vin din comunicatul Parcului Arheologic Pompei, instituția care administrează situl și conduce săpătura. Directorul parcului, Gabriel Zuchtriegel, leagă descoperirea de ultimele zile ale orașului și de faptul că bunurile de preț au rămas pe loc.
Faptul că monedele și bijuteriile au rămas în dulap arată că proprietarii nu au apucat să își recupereze lucrurile de valoare.
Parcul Arheologic Pompei, comunicat, 29 octombrie 2026
Insula dei Casti Amanti, din care face parte zona cercetată, a fost săpată în 1912 și apoi între 1982 și 2010, iar Parcul recunoaște pe propriul site că nu este încă investigată în toate sectoarele ei. De aici și faptul că o casă cunoscută de peste un secol mai poate da astăzi un inventar întreg.
Ce nu se știe încă
Cine locuia în casă rămâne o întrebare deschisă. Numele lui Cornelius Maximus vine din inscripții pierdute, deci atribuirea nu se poate verifica. Comunicatul avansează și ipoteza că stăpânii ar fi murit fără moștenitori, caz în care bunurile ar fi intrat într-un fond pentru refondarea orașului, care nu a mai avut loc, dar spune limpede că întrebarea rămâne deschisă.
Nu se știe nici dacă cele 38 de monede erau economiile casei sau încasarea unei zile de negoț, și nici cui îi aparținuse colierul de amulete. Analizele asupra resturilor coșulețului și asupra oaselor de șoarece continuă în laboratoarele Parcului, iar rezultatele nu au fost încă publicate.
Surse
- Parco Archeologico di Pompei, comunicat „L’armadio di una donna che non tornò più”, 29 octombrie 2026, https://pompeiisites.org/comunicati/larmadio-di-una-donna-che-non-torno-piu/
- Parco Archeologico di Pompei, fișa Insula dei Casti Amanti, https://pompeiisites.org/en/archaeological-site-of-pompeii/insula-dei-casti-amanti/
- Parco Archeologico di Pompei, E-Journal degli Scavi di Pompei, https://pompeiisites.org/e-journal-degli-scavi-di-pompei/
- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, comunicat despre sarcofagul roman de copil de la Flămânda, https://minac.ro/descoperire-arheologica-importanta-la-constanta-un-sarcofag-roman-intact-apartinand-unui-copil/
✓ Ce știm sigur
- Dulapul a fost găsit în casa IX 11, 7, pe via dell'Abbondanza, în cadrul lucrărilor la Insula dei Casti Amanti. Conținea 38 de monede de bronz, obiecte de toaletă și un colier cu cel puțin 24 de piese miniaturale. Fațada casei fusese dezvelită în 1912. Pictura este în al patrulea stil pompeian.
? Ce rămâne neclar
- Identitatea locuitorilor nu poate fi stabilită: numele lui Cornelius Maximus vine din inscripții care nu mai există. Nu se știe dacă monedele erau economii sau încasări, nici cui îi aparținea colierul de amulete. Analizele de laborator sunt în curs.
Contextul românesc
Cel mai apropiat punct de comparație de la noi s-a deschis chiar luna aceasta. La Constanța, în zona Flămânda, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie au scos la lumină la sfârșitul lui octombrie 2026 un sarcofag roman intact de copil, cu jucării de lut, podoabe de bronz și ghirlande de flori, datat preliminar în secolele II și III. Tomisul era, ca și Pompeiul, un oraș de coastă prins în aceeași lume materială romană, iar obiectele mărunte, cele de care se leagă oamenii, se păstrează la fel de rar în amândouă. Deosebirea e că la Pompei timpul s-a oprit într-o zi anume, iar la Tomis într-un mormânt.
Întrebări frecvente
Unde a fost găsit dulapul de la Pompei?
În casa cu indicativul IX 11, 7, de pe via dell'Abbondanza, în zona centrală a orașului. Fațada fusese dezvelită în 1912, iar încăperile din spate au fost cercetate abia în 2026, în cadrul proiectului de restaurare a Insulei dei Casti Amanti.
Ce sunt crepundia?
Amulete miniaturale care se dădeau copiilor în lumea romană și pe care adulții le păstrau uneori ca amintire. Colierul de la Pompei are cel puțin 24 de astfel de piese, din faianță, os, pastă de sticlă și cristal de stâncă, reprezentând divinități precum Bes și Mercur, dar și picioare, mâini și ciorchini.
Câte monede au fost găsite și de ce fel?
Treizeci și opt de monede, toate de bronz. Se aflau într-o cistella, un coșuleț împletit din material vegetal, ale cărui resturi au fost analizate de laboratorul Parcului Arheologic Pompei.
Ce căutau doi șoareci într-o amforă?
Scheletele a cel puțin doi șoareci de pădure, Apodemus sylvaticus, au fost găsite într-o amforă de pe mezaninul casei. Din cele 117 fragmente reiese că animalele nu erau complet mature. Rozătoarele erau o prezență obișnuită în casele din zona vezuviană.
Se știe cine locuia în casă?
Nu. Numele de Cornelius Maximus provine din inscripții care nu mai sunt vizibile astăzi, deci atribuirea nu poate fi verificată. Parcul spune limpede că identitatea locuitorilor rămâne o întrebare deschisă.
Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar
Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare
Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.
Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.
Laurențiu Dicu
Fondator, editor, pasionat de istorie
Vezi pagina autorului →
