Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Un zid medieval de aproape 3 metri, găsit sub tribunalul din castelul Chester

Sub clădirea tribunalului din incinta castelului Chester a ieșit la iveală un zid înalt de aproape trei metri. Echipa Universității din Chester crede că face parte dintr-un pod medieval peste șanțul cetății.

Laurențiu Dicu
Adaptat de Laurențiu Dicu
30 octombrie 2026, 14:30 · 4 min de citit

Sursa originală

chester.ac.uk · „Universitatea din Chester, comunicat „University archaeologists make exciting and unexpected discovery at Chester Castle””
Citește originalul ↗
Castelul Chester, fotografiat din exterior
Castelul Chester, fotografiat în 2021. Zidul medieval a ieșit la iveală sub una dintre clădirile din incintă, cea a Tribunalului Coroanei. Wikimedia Commons, autor Chris Morgan, CC BY-SA 2.0. Wikimedia Commons, autor Chris Morgan · CC BY-SA 2.0

Pe scurt

La castelul Chester, în nord-vestul Angliei, un zid medieval înalt de aproape trei metri a fost identificat sub clădirea Tribunalului Coroanei. Echipa Universității din Chester îl leagă de un pod peste șanțul cetății, ridicat pe la 1260 până la 1280. Zona se credea complet demolată în secolul al XVIII-lea.

  • 01Sub clădirea tribunalului din incinta castelului Chester a fost identificat un zid înalt de aproape trei metri, pe care echipa Universității din Chester îl leagă de un pod medieval peste șanțul cetății, ridicat pe la 1260 până la 1280. Descoperirea a venit dintr-un proiect de scanare digitală făcut împreună cu poliția, pentru documentarea infracțiunilor asupra patrimoniului.

Un zid înalt de aproape trei metri a fost identificat sub clădirea tribunalului din incinta castelului Chester, în nord-vestul Angliei. Pentru că se credea că arhitectul Thomas Harrison dărâmase complet această parte a cetății, descoperirea a fost o surpriză. Echipa Universității din Chester o pune în legătură cu un pod medieval peste șanțul care înconjura nucleul fortificat.

Ce anume s-a găsit

Zidul se află sub clădirea Tribunalului Coroanei din Chester, în zona fostei închisori ridicate în secolul al XVIII-lea. Arheologul peisagist Stewart Ainsworth, profesor invitat la Universitatea din Chester, spune că este vorba despre o structură masivă, păstrată pe aproape trei metri înălțime.

Zidul pe care l-am descoperit este masiv, aproape trei metri înălțime.

Stewart Ainsworth, Universitatea din Chester

Echipa îl interpretează ca parte dintr-un pod medieval care trecea peste șanțul adânc din jurul cetății interioare. Datarea propusă este în jurul anilor 1260 până la 1280, când castelului i s-a adăugat o poartă fortificată puternică, în locul uneia mai vechi.

Cum a fost găsit

Descoperirea face parte dintr-un proiect numit Digital Dimensions, dus de Universitatea din Chester împreună cu Poliția din Cheshire, English Heritage, Historic England și Hartree Centre, cu finanțare de la consiliul britanic de cercetare în științe umaniste. Scopul lui nu era, la început, căutarea unui zid: proiectul testează metode digitale pentru documentarea furtului și a vandalizării pietrei istorice, parte dintr-o inițiativă națională împotriva infracțiunilor asupra patrimoniului. La castel fuseseră deja instruiți 72 de polițiști.

Echipa a folosit scanere laser și drone pentru modele tridimensionale ale castelului, deasupra și sub pământ, a comparat rezultatele cu hărți și planuri vechi și a pus alături tipul de piatră și tehnica de zidire cu părțile normande păstrate. Din echipă fac parte și profesoara Meggen Gondek și Alex Foster, specialist în tehnologii imersive, iar agentul Jonathan Lightfoot, de la Poliția din Cheshire, a lucrat alături de ei.

Castelul, pe scurt

Potrivit English Heritage, castelul Chester a fost întemeiat în 1070 de Wilhelm Cuceritorul, iar în 1071 a ajuns la nepotul lui, Hugh d’Avranches. Zidirea în piatră a început pe la 1189, sub Ranulf de Blondeville, de când datează Turnul Agricola și Turnul Steagului. Henric al III-lea a cheltuit, după 1237, peste 570 de lire pentru lucrări, iar Eduard I, care și-a făcut din Chester baza pentru cucerirea Țării Galilor, a pus acolo peste 1.400 de lire între 1275 și 1301 și a refacut poarta exterioară, cu două turnuri în formă de D.

La capătul secolului al XVIII-lea, arhitectul Thomas Harrison a dărâmat aproape tot ce mai rămăsese medieval, inclusiv întregile fortificații ale curții exterioare, și a ridicat în loc o închisoare, terminată în 1793 și demolată în 1900, o sală a comitatului, o cazarmă, un arsenal și poarta monumentală numită propileu. A lucrat acolo până în 1822.

Unde nu se potrivesc sursele

Universitatea din Chester spune că Harrison a dărâmat poarta din secolul al XIII-lea. English Heritage așază însă demolarea porții exterioare în anii 1780, adică înainte de lucrările principale ale lui Harrison. Deosebirea nu schimbă datarea zidului găsit acum, dar arată că istoria demolărilor nu este așezată la fel de toate sursele.

Ce nu se știe încă

Interpretarea ca pod rămâne o propunere a echipei, sprijinită pe comparația cu piatra și tehnica normandă și pe planurile vechi, nu pe o săpătură arheologică propriu-zisă. Nu a fost publicat niciun raport științific, iar datarea de 1260 până la 1280 vine din istoria construcției castelului, nu dintr-o analiză a materialului.

Ainsworth presupune că mai multă piatră medievală s-ar putea păstra sub parcarea și sub complexul castelului, dar o spune ca pe o bănuială, nu ca pe un rezultat.

Bănuiesc că mult mai mult s-ar putea păstra sub parcare și sub complexul castelului.

Stewart Ainsworth, Universitatea din Chester

✓ Ce știm sigur

  • Zidul există, are aproape trei metri înălțime și se află sub clădirea Tribunalului Coroanei, în zona închisorii din secolul al XVIII-lea. A fost localizat cu scanere laser și drone, în proiectul Digital Dimensions. Castelul a fost întemeiat în 1070, iar Eduard I a cheltuit acolo peste 1.400 de lire între 1275 și 1301.

? Ce rămâne neclar

  • Interpretarea ca pod este o propunere a echipei, nu rezultatul unei săpături. Datarea în anii 1260-1280 vine din istoria construcției, nu din analize. Nu există încă un raport științific publicat. Nu se știe câtă zidărie medievală mai supraviețuiește sub incintă.

Contextul românesc

Zidul se așază în anii 1260-1280, adică în generația de după diploma dată cavalerilor ioaniți în 1247, documentul de la care pornesc, în istoria noastră, discuțiile despre formațiunile politice de la sud de Carpați. Paralela adevărată nu este însă de cronologie, ci de situație: și la noi fortificațiile medievale au fost acoperite de construcții mai noi și au reapărut tot de sub ele. Cazul cel mai cunoscut este Alba Iulia, unde cetatea bastionară ridicată între 1715 și 1738 a acoperit deopotrivă castrul roman și cetatea medievală, ale căror ziduri au ieșit la iveală prin cercetări făcute sub clădiri de epocă modernă.

Întrebări frecvente

Cine a făcut descoperirea?

O echipă a Universității din Chester, condusă de arheologul peisagist Stewart Ainsworth, profesor invitat acolo, împreună cu profesoara Meggen Gondek, specialistul Alex Foster și agentul Jonathan Lightfoot de la Poliția din Cheshire.

Cum au găsit zidul fără să sape?

Cu scanere laser și drone, din care au construit modele tridimensionale ale castelului deasupra și sub pământ, comparate apoi cu hărți și planuri vechi. Tipul de piatră și tehnica de zidire au fost puse alături de părțile normande păstrate.

De ce a fost o surpriză?

Pentru că se credea că arhitectul Thomas Harrison dărâmase complet această parte a castelului la capătul secolului al XVIII-lea, odată cu toate fortificațiile curții exterioare, ca să ridice închisoarea, sala comitatului și cazarma.

Cât de veche este cetatea?

A fost întemeiată în 1070 de Wilhelm Cuceritorul. Zidirea în piatră a început pe la 1189, sub Ranulf de Blondeville, iar Eduard I a cheltuit peste 1.400 de lire pentru îmbunătățiri între 1275 și 1301, când pregătea cucerirea Țării Galilor.

Ce legătură are poliția cu arheologia?

Proiectul Digital Dimensions testează metode digitale pentru documentarea furtului și a vandalizării pietrei istorice, parte dintr-o inițiativă britanică împotriva infracțiunilor asupra patrimoniului. La castel fuseseră deja instruiți 72 de polițiști.

Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Adaptat de Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Radar

Vezi tot →