La 6 noiembrie sunt pomeniți Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, patriarh al Constantinopolului ucis în surghiun la Cucuzon în 351, și Sfântul Cuvios Luca din Sicilia, cu încă trei pomeniri adăugate din Minei. În istoria românilor, la 6 noiembrie 1658 s-a ținut o dietă transilvăneană la Târgu Mureș, iar la 6 noiembrie 1918 Comitetul Regional Ucrainean a preluat prin puci Cernăuțiul, pentru trei zile.
Sinaxar
Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.
Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.
Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului
Documentat istoricPavel era din Tesalonic și a fost ales patriarh al Constantinopolului în anul 340, în toiul disputei ariene, cearta care a rupt în două Biserica veacului al IV-lea după sinodul de la Niceea din 325. Răsăritul era condus de Constanțiu al II-lea (337-361), împărat care ținea partea arienilor, iar Apusul de un frate al lui, care ținea partea niceenilor. Constanțiu l-a înlăturat pe Pavel și l-a trimis în surghiun în Mesopotamia, punând în locul lui pe Eusebiu al Nicomidiei. La Roma, Pavel s-a întâlnit cu Atanasie al Alexandriei, alungat și el de același împărat. Împăratul apusean i-a scris lui Constanțiu că va veni cu armată dacă cei doi episcopi nu sunt repuși în scaun, și așa și-a recăpătat Pavel scaunul. A păstorit însă puțin: după moartea protectorului său din Apus a fost exilat la Cucuzon, în Armenia, același loc în care avea să fie trimis, peste vreo cincizeci de ani, Ioan Gură de Aur. Acolo a fost ucis, în 351. Partea care se poate data sunt domniile și scaunul: anul alegerii, 340, și anul morții, 351, după sinaxarul românesc.
Ce spun izvoarele: Cadrul e verificabil: domnia lui Constanțiu al II-lea, disputa ariană, scaunul Constantinopolului și exilul la Cucuzon. Două lucruri cer atenție. Întâi, numărul și ordinea alungărilor lui Pavel nu sunt la fel în toate izvoarele bisericești, iar sinaxarul le strânge în două. Apoi, sinaxarul de la Basilica îl numește pe împăratul apusean care l-a apărat Constantin al II-lea; în cronologia fiilor lui Constantin cel Mare acela moare în 340, iar sprijinul dat lui Pavel și lui Atanasie până în 350 vine de la celălalt frate, Constans. Împrejurările morții, uciderea la Cucuzon, sunt date de sinaxar, nu de un document.
Canonizare: Nu există un act de canonizare: pomenirea vine din sinaxarul bizantin, dinaintea procedurilor formale de astăzi. Troparul zilei, glasul al 3-lea, îl numește „alt Pavel”.
Sfântul Cuvios Luca din Sicilia
Tradiție, fără izvoare contemporaneSinaxarul spune despre el doar atât: a ales de tânăr călugăria, iar când părinții au vrut să îl însoare a fugit noaptea de acasă și s-a călugărit; s-a retras apoi lângă muntele Etna, spre sfârșitul vieții se afla la Constantinopol, iar mai apoi într-un sat de lângă Corint. Traseul acesta, Sicilia, Constantinopol, Grecia, este drumul obișnuit al monahilor din Sicilia bizantină. Insula a ținut de Imperiul Bizantin până la cucerirea arabă, purtată în etape între 827 și 902, iar mănăstirile de rit răsăritean de acolo s-au golit treptat, călugării trecând în Calabria, în Grecia și la Constantinopol. Cadrul istoric există, așadar, și este real. Ce lipsește sunt anii: sinaxarul nu dă nici data nașterii, nici data morții, nici numele mănăstirii, deci încadrarea lui într-un veac anume rămâne o potrivire de traseu, nu o datare.
Ce spun izvoarele: Sinaxarul nu dă niciun an și niciun loc precis în afară de Etna, Constantinopol și satul de lângă Corint, iar un document care să îl dateze nu se găsește în sursele consultate. Mai este o încurcătură, și vine din chiar lista zilei: Mineiul pomenește la 6 noiembrie și un Sfânt Cuvios Luca din cetatea Tavromeniei, iar Tavromenia este Taormina, oraș tot din Sicilia. Sinaxarul românesc îi trece ca două pomeniri deosebite, fără să spună dacă e vorba de doi oameni sau de același om ajuns în liste pe două căi.
Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate. Pomenirea vine pe calea sinaxarului, nu a unui act sinodal.
Sfântul Cuvios Luca din cetatea Tavromeniei
Tradiție, fără izvoare contemporanePomenire adăugată din Minei. Tavromenia este numele vechi al orașului Taormina, de pe coasta răsăriteană a Siciliei, așezare grecească din antichitate și scaun episcopal în vremea bizantină. Cetatea are o dată de care se leagă tot ce înseamnă creștinism răsăritean în insulă: în anul 902 Taormina a căzut în mâinile arabilor, iar căderea ei a încheiat cucerirea musulmană a Siciliei, începută cu șaptezeci și cinci de ani mai devreme, în 827. Un Luca legat de acest oraș se așază, așadar, în aceeași lume ca și Luca din Sicilia, pomenit la aceeași zi: monahismul răsăritean sicilian dinaintea și din timpul cuceririi. Aceea a fost vremea în care mănăstirile insulei s-au golit, iar călugării au trecut în Calabria bizantină și în Grecia, ducând cu ei cărțile, rânduielile și pomenirile. Sinaxarul românesc nu dă însă pentru el niciun an și nicio faptă anume, ci doar numele și cetatea, iar atât rămâne de spus cu temei.
Ce spun izvoarele: Tot ce știm din sinaxarul românesc este numele și cetatea. Nu avem ani, nu avem fapte, nu avem izvor care să îl despartă limpede de Sfântul Cuvios Luca din Sicilia, pomenit în aceeași zi; cum Tavromenia este un oraș sicilian, cele două pomeniri pot fi două chipuri ale aceluiași om. Sursele consultate nu lămuresc lucrul acesta, și e mai cinstit să fie spus decât să fie ales un răspuns.
Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.
Sfântul Mucenic Nicandru
Tradiție, fără izvoare contemporanePomenire adăugată din Minei, fără alte amănunte în sinaxarul zilei. Numele Nicandru revine de mai multe ori în calendarul răsăritean, iar aceasta este pricina celei mai dese încurcături a începutului de noiembrie: la 4 noiembrie, adică numai cu două zile mai devreme, Biserica îl pomenește pe Sfântul Mucenic Nicandru, episcopul Mirelor Lichiei, împreună cu Ermeu preotul, doi mucenici pe care tradiția îi așază în veacurile dintâi, în vremea persecuțiilor romane, și despre care se spune că ar fi fost hirotoniți de Apostolul Tit. Nicandru de la 6 noiembrie este o pomenire deosebită de aceea. Sinaxarul românesc nu îi dă nici veacul, nici locul patimirii, nici felul morții, iar un izvor care să îl așeze undeva anume nu se găsește în sursele consultate. Este un caz în care lista zilei păstrează un nume al cărui conținut s-a pierdut pe drum.
Ce spun izvoarele: Nu avem pentru el nici an, nici loc, nici izvor în afara listei din Minei. Nota care trebuie făcută este una de deosebire, nu de conținut: a nu se confunda cu Sfântul Mucenic Nicandru, episcopul Mirelor Lichiei, pomenit la 4 noiembrie. Calendarele care pun la 6 noiembrie viața episcopului Mirelor mută o pomenire de pe o zi pe alta.
Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.
Sfântul Pavel cel nebun pentru Hristos
Tradiție, fără izvoare contemporanePomenire adăugată din Minei. Nebunia pentru Hristos este o formă de nevoință bine știută în Răsăritul creștin: omul își ascunde viața duhovnicească sub purtări socotite de minte puțină, ca să scape de cinstea oamenilor și de lauda lor. Din acest rând fac parte sfinți mult mai cunoscuți, ca Simeon din Emesa sau Andrei cel nebun pentru Hristos de la Constantinopol, iar felul acesta de viețuire a trecut mai târziu și în lumea slavă. Sinaxarul românesc nu dă însă pentru acest Pavel nici veacul, nici locul, nici vreo întâmplare, ci numai numele și felul nevoinței. Pomenirea lui face ca ziua de 6 noiembrie să aibă doi sfinți cu numele Pavel, lucru care explică de ce calendarele grăbite ajung să aducă în discuție și un al treilea Pavel, Apostolul, care nu are ce căuta la această dată.
Ce spun izvoarele: Fără ani, fără loc, fără izvor în afara listei din Minei. Singurul lucru de spus limpede este că nu are legătură nici cu Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, pomenit în aceeași zi, nici cu Sfântul Apostol Pavel, pomenit la 29 iunie împreună cu Apostolul Petru.
Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.
Tradițiile zilei
Pentru 6 noiembrie, culegerile etnografice clasice nu consemnează niciun obicei al zilei. Căutarea a fost făcută în text integral, nu în repovestiri: în Sărbătorile la români ale lui Simion Florea Marian, volumele I și II, în Datinele și credințele poporului român ale Elenei Niculiță-Voronca, volumele I și II, și în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei pe 2010. Niciunul nu leagă vreo datină de această zi, iar numele sfinților pomeniți la 6 noiembrie nu apar în calendarul popular cules de ei. Ce rămâne de spus cu temei ține de răstimpul în care cade ziua, nu de ziua însăși.
Încurcătura care circulă cel mai des pentru începutul lui noiembrie privește Filipii, zilele ținute împotriva lupilor. Ei nu cad la 6 noiembrie. Simion Florea Marian tipărește un răspuns cules de Grigore Tocilescu și publicat în 1884: „De la 10 noiembre țin Filipii șapte: trei înainte de lăsatul de sec și patru în post. La 21 noiembre, în ziua Intrării în biserică, zic că-i Filipul cel șchiop. Alți șapte Filipi de la 25 ianuarie până la 2 februarie. Alți trei Filipi, ce se zic Berbecari, toamna, de la 26 septembre.” Tot la Marian, un răspuns la chestionarul lui Nicolae Densușianu, venit din comuna Râjlețu-Vieroși, județul Olt, îi așază între 15 și 21 noiembrie. Cele două socoteli nu se potrivesc între ele, semn că numărătoarea era locală, dar niciuna nu ajunge la 6 noiembrie. A doua vecinătate care contează este sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, la 8 noiembrie, zi bogată în obiceiuri; 6 noiembrie nu are nimic de felul acesta, iar un calendar care îi atribuie datini le ia cu împrumut de la vecini.
- Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I, text integral ↗
- Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, ediția 1903, reeditare 1998 ↗
- StudiuAnuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, volumul pe 2010 ↗
Cîșlegile de toamnă, vremea nunților de după strânsul din câmp
6 noiembrie cade în cîșlegile de toamnă, răstimpul de dulce dintre postul Adormirii Maicii Domnului, încheiat la 15 august, și postul Crăciunului, care începe la 15 noiembrie. Elena Niculiță-Voronca spune limpede la ce folosea un asemenea răstimp: „în an sînt 4 posturi: unul primăvara, altul vara, al treilea toamna și al patrulea iarna; și după fiecare post urmează și cîșlegi, cînd se poate mînca carne, să pot face nunți, să poate petrece.” Pentru gospodăria țărănească, cîșlegile de toamnă veneau după strânsul din câmp și după Sâmedru, la 26 octombrie, hotarul de toamnă al anului pastoral, când se încheiau socotelile cu ciobanii. Era, altfel spus, singurul moment al anului în care se aflau în aceeași casă și bucate, și bani, și oameni, iar de aceea era vremea nunților. De la 6 noiembrie mai rămâneau nouă zile din acest răstimp.
Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.
Pe 6 noiembrie, în istoria României
-
1563
Doamna Ruxandra, fiica lui Petru Rareș și soția lui Alexandru Lăpușneanu, a pornit spre Moldova, după ce oamenii trimiși de ea în Divanul sultanului obținuseră pentru soțul ei o nouă domnie. Lăpușneanu avea să se așeze din nou în scaun în 1564, iar Ruxandra avea să fie, între 1568 și 1570, regentă în numele fiului lor, Bogdan.
-
1658
Una dintre dietele transilvănene ținute la Târgu Mureș s-a întrunit la această dată, în anul în care campania otomano-tătară de pedepsire a lui Gheorghe Rákóczi al II-lea, pornită după aventura lui poloneză, pustiise principatul. Orașul a găzduit diete în toată perioada 1541-1690.
-
1712
Antiohie Jora este atestat ca mare logofăt al Țării Moldovei, semnând o întăritură în domnia lui Nicolae Mavrocordat. În această dregătorie, cea mai înaltă din aparatul de stat al Moldovei, apare pentru ultima dată la 18 septembrie 1714.
-
1787
Arhimandritul Domițian a dăruit bisericii Aroneanu de lângă Iași, ctitoria lui Aron Vodă, un Minei tipărit la Râmnic. Era al doilea Minei dăruit de el bisericii în același an.
-
1848
În bătălia de la Poienari, din Zarand, trupele de moți conduse de preotul Pavel Feier din Șteia și de țăranul Oprea Pavel au fost înfrânte. A doua zi, la 7 noiembrie, preotul a fost spânzurat la Hălmagiu alături de alți șase preoți ortodocși.
-
1916
Luptele din 5 și 6 noiembrie din zona Țânțăreni, lângă Filiași, au făcut parte din încercarea de a opri pătrunderea inamicului pe direcția Târgu Jiu-Peșteana, în retragerea armatei române din Oltenia.
-
1918
La Cernăuți, Comitetul Regional Ucrainean a preluat prin puci puterea asupra nordului Bucovinei, la cinci zile după ce ucrainenii făcuseră același lucru în Galiția de est. Stăpânirea a ținut trei zile, până vineri, 8 noiembrie, iar la 11 noiembrie trupele române conduse de generalul Iacob Zadik au intrat în oraș.
-
1918
La Avrig s-au constituit consiliul și garda națională română, parte din rețeaua de consilii ridicată în satele și orașele Transilvaniei în săptămânile dinaintea Marii Adunări de la Alba Iulia.
-
1919
La Sighișoara a fost înființat Partidul German din România, formațiunea politică a sașilor și a șvabilor din statul întregit.
-
1920
A fost dezvelit Monumentul eroilor mahalalei Malu din Câmpulung, astăzi satul Malu din comuna Godeni, județul Argeș.
-
1940
Prin Decretul Regal nr. 3709 a fost adoptat Regulamentul Legii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”, cea mai înaltă distincție militară românească.
-
1947
În ședința Consiliului de Miniștri s-a anunțat demisia miniștrilor Partidului Național Liberal-Tătărescu, pas care a încheiat prezența grupării lui Gheorghe Tătărescu în guvern.
Pe 6 noiembrie, în lume
-
355
Flavius Claudius Iulianus, viitorul împărat cunoscut ca Iulian Apostatul, a fost numit caesar de vărul său Constanțiu al II-lea, același împărat care l-a trimis în surghiun pe Pavel Mărturisitorul.
-
447
Un cutremur puternic a surpat porțiuni mari din zidurile Constantinopolului, între care 57 de turnuri.
-
963
Sinodul de la Roma, convocat de împăratul Otto I la bazilica Sfântul Petru, l-a depus pe papa Ioan al XII-lea, învinuit de răzvrătire armată împotriva împăratului.
-
1217
La catedrala Sfântul Paul din Londra a fost pecetluită Carta Pădurii, care a redat oamenilor liberi drepturi de folosință în pădurea regală, îngustate de Wilhelm Cuceritorul și de urmașii lui.
-
1429
Henric al VI-lea a fost încoronat rege al Angliei, la nici opt ani împliniți.
-
1494
S-a născut, probabil la această dată, Soliman Magnificul, al zecelea sultan al Imperiului Otoman, care avea să domnească între 1520 și 1566.
-
1528
Álvar Núñez Cabeza de Vaca, naufragiat din expediția lui Narváez, a ajuns pe țărmul actualului Texas, cel dintâi european care a pus piciorul acolo.
-
1605
Guy Fawkes a fost adus la Turnul Londrei, unde, după tortură, a semnat mărturisirea deplină despre complotul prafului de pușcă.
-
1632
În bătălia de la Lützen, din Războiul de Treizeci de Ani, suedezii au învins, dar regele lor, Gustav al II-lea Adolf, a murit în luptă.
-
1792
Bătălia de la Jemappes, lângă Mons, una dintre cele dintâi victorii mari ale armatelor revoluționare franceze.
-
1796
A murit Ecaterina a II-a a Rusiei, iar pe tron a urcat fiul ei, Pavel I.
-
1860
Abraham Lincoln a fost ales al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite, cu 40 la sută din votul popular, într-o cursă cu patru candidați, cel dintâi republican în această funcție.
-
1917
În noaptea de 6 spre 7 noiembrie, adică 24 spre 25 octombrie pe stil vechi, a început la Petrograd insurecția bolșevică. De aici vine și nepotrivirea dintre numele sărbătorii, Revoluția din Octombrie, și data ei pe stil nou.
-
1917
Trupele canadiene au cucerit satul Passchendaele, lângă Ypres, la capătul unei bătălii de trei luni.
-
1943
Frontul 1 Ucrainean a intrat în Kiev, după doi ani de ocupație germană.
-
2001
Prin Rezoluția 56/4, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca 6 noiembrie să fie Ziua internațională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor și al conflictelor armate.
Întrebări frecvente
Ce sfinți sunt pe 6 noiembrie?
Calendarul Bisericii Ortodoxe Române îl pomenește la 6 noiembrie pe Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului, și pe Sfântul Cuvios Luca din Sicilia. Mineiul adaugă la aceeași zi încă trei pomeniri: Sfântul Cuvios Luca din cetatea Tavromeniei, Sfântul Mucenic Nicandru și Sfântul Pavel cel nebun pentru Hristos. Ziua are, așadar, doi sfinți cu numele Pavel și doi cu numele Luca, lucru din care se nasc cele mai multe încurcături.
Pavel Mărturisitorul este Apostolul Pavel?
Nu. Apostolul Pavel, cel din Faptele Apostolilor, este pomenit la 29 iunie, împreună cu Apostolul Petru. Pavel Mărturisitorul este un ierarh din veacul al IV-lea, ales patriarh al Constantinopolului în 340 și ucis în surghiun la Cucuzon în 351, în toiul disputei ariene. Însuși troparul zilei face deosebirea, numindu-l „alt Pavel”. Confuzia e cu atât mai ușor de făcut cu cât la aceeași dată Mineiul pomenește și un al treilea Pavel, cel nebun pentru Hristos.
Ce s-a întâmplat pe 6 noiembrie în istoria României?
La 6 noiembrie 1658 s-a ținut la Târgu Mureș una dintre dietele transilvănene, în anul în care campania otomano-tătară pustiise principatul. La 6 noiembrie 1712, Antiohie Jora este atestat ca mare logofăt al Moldovei, semnând o întăritură. La 6 noiembrie 1848, trupele de moți au fost înfrânte în bătălia de la Poienari. Iar la 6 noiembrie 1918, Comitetul Regional Ucrainean a preluat prin puci puterea la Cernăuți, pentru trei zile.
Ce obiceiuri sunt legate de 6 noiembrie?
Culegerile etnografice clasice nu consemnează niciun obicei legat anume de 6 noiembrie: nici Simion Florea Marian, nici Elena Niculiță-Voronca nu dau vreo datină a acestei zile, iar Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei nu o pomenește. Ziua capătă rost din răstimpul în care cade, cîșlegile de toamnă, vremea de dulce în care, scrie Niculiță-Voronca, „să pot face nunți, să poate petrece”. Răstimpul se încheie la 15 noiembrie, când începe postul Crăciunului.
Se țin Filipii pe 6 noiembrie?
Nu. Filipii de toamnă, zilele ținute împotriva lupilor, încep mai târziu. Un răspuns cules de Grigore Tocilescu și tipărit în 1884 spune: „De la 10 noiembre țin Filipii șapte”. Un alt răspuns, la chestionarul lui Nicolae Densușianu, venit din comuna Râjlețu-Vieroși, județul Olt, îi pune între 15 și 21 noiembrie. Datele diferă de la o zonă la alta, dar nicio culegere nu îi așază la 6 noiembrie.
Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână
Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.