Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Ziua în istorie

8 noiembrie

La 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri, cea mai mare sărbătoare a îngerilor din anul bisericesc. Ziua este și onomastica tuturor celor numiți Mihai, Mihail sau Gavril, iar istoria românilor a așezat pe ea fapte legate de acest nume: pisania bisericii Sfinților Arhangheli din Războieni, care se încheie cu „luna lui noiembrie 8” a anului 7004, adică 1496, și dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul la București, în 1874. În calendarul popular ziua se numește simplu Arhanghelii și stă la hotarul dintre vară și iarnă.

Actualizată la

3
Sfinți
12
România
10
Lume
Mergi la ziua de azi Tot calendarul →
Pe scurt: 8 noiembrie

La 8 noiembrie se prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri, cea mai mare sărbătoare a îngerilor din calendarul ortodox. În istoria românilor, ziua este însemnată de pisania bisericii din Războieni, datată 8 noiembrie 1496, ridicată de Ștefan cel Mare peste osemintele oștenilor căzuți la Valea Albă, și de manifestația anticomunistă de la București, din 1945.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri

Praznicul închinat celor doi arhistrategi și tuturor cetelor îngerești, cea mai mare sărbătoare a îngerilor din anul bisericesc. · Sărbătoare fixată prin rânduială liturgică; cinstirea arhanghelilor e legată de un centru din Frigia atestat în primele veacuri creștine
Documentat istoric

Cinstirea arhanghelilor nu pornește de la Constantinopol, ci din Frigia, regiune din partea central-vestică a Asiei Mici, pe teritoriul Turciei de azi. Între Colose și Ierapole, nu departe de Laodiceea, a funcționat o biserică închinată Arhanghelului Mihail, ridicată deasupra unui izvor la care veneau bolnavi; Patriarhia Română păstrează pomenirea acelui loc la 6 septembrie, ca minunea din Colose. Pe acest fond de evlavie locală s-a așezat praznicul care adună, într-o singură zi, pe cei doi arhistrategi și toate cetele cerești. Partea care se poate data nu este viața îngerilor, ci rânduiala liturgică. Pentru Soborul Arhanghelului Gavriil de la 26 martie, sinaxarul Patriarhiei spune limpede cine a hotărât: tipicul Ierusalimului și rânduiala Sfântului Sava. Pentru 8 noiembrie, aceeași sursă arată că Biserica a hotărât să îl prăznuiască pe Gavriil împreună cu Mihail. Sunt date de istorie a cultului, nu de biografie, iar deosebirea aceasta merită ținută minte: un praznic are dată, un arhanghel nu are ani de naștere și de moarte.

Ce spun izvoarele: Praznicul se poate documenta, chiar dacă viețile nu. Sinaxarul Patriarhiei arată rânduiala care l-a fixat, iar pomenirea de la 6 septembrie leagă cinstirea de un loc anume, Colose, în Frigia. Nu există însă izvor care să dateze la an episoadele povestite în sinaxar: ele vin din Scriptură și din Tradiție, nu din cronici. Despre vechimea exactă a zilei de 8 noiembrie și despre motivul pentru care a fost aleasă, sursele consultate nu spun nimic, iar golul rămâne nemarcat de noi cu presupuneri.

Canonizare: Nu este vorba de canonizare: îngerii nu trec prin rânduiala prin care Biserica îi trece pe sfinți. Fixarea praznicului la 8 noiembrie este o hotărâre de tipic liturgic, iar data acelei hotărâri nu apare în sursele consultate.

Sfântul Arhanghel Mihail

Arhistrategul oștilor cerești, cel întâi între îngeri, cinstit ca apărător și călăuzitor al oamenilor. · Figură scripturistică, fără date biografice; cult atestat în Frigia și răspândit apoi în toată lumea creștină
Tradiție, fără izvoare contemporane

Numele este o întrebare, nu o descriere: în ebraică, Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”, iar sinaxarul Patriarhiei îl leagă chiar de clipa în care arhanghelul vede căderea lui Lucifer și rostește întrebarea. Episoadele adunate de Tradiție sunt scripturistice: stă înarmat înaintea lui Iosua la Ierihon și se numește voievodul oștirii puterilor cerești (Iosua 5, 13-15), îngroapă trupul lui Moise (Iuda 1, 9) și pornește războiul din cer împotriva balaurului (Apocalipsa 12, 7-9). Ce se poate urmări istoric este cinstirea, nu omul, pentru că nu avem de-a face cu un om. Cel mai vechi centru documentat se află în Frigia, la Colose, unde biserica de deasupra izvorului atrăgea bolnavi, iar Mihail era cinstit ca tămăduitor legat de ape. În spațiul românesc, urma cea mai bine datată a acestei cinstiri este o pisanie: biserica din Războieni, în ținutul Neamțului, zidită de Ștefan cel Mare „întru numele arhistrategului Mihail” peste osemintele oștenilor căzuți la Valea Albă, al cărei text se încheie cu anul 7004 și cu luna lui noiembrie 8.

Ce spun izvoarele: Documentele atestă cultul, nu o biografie: biserici, praznice, texte liturgice și, în spațiul românesc, pisania de la Războieni din 1496. Episoadele sunt scripturistice, din Iosua, din Iuda și din Apocalipsă, sau vin din Tradiție, deci nu se pot lega de un an. Pentru aceasta nivelul rămâne tradiție, chiar dacă rama istorică a cinstirii, Frigia creștină, este reală și verificabilă.

Canonizare: Nu se pune problema canonizării. Cinstirea arhanghelului vine din Scriptură și din practica liturgică a Bisericii, nu dintr-un act sinodal de canonizare.

Sfântul Arhanghel Gavriil

Arhanghelul vestirii, trimis să descopere oamenilor hotărârile lui Dumnezeu, de la vedeniile lui Daniel până la Buna Vestire. · Figură scripturistică, fără date biografice; pomenit de trei ori în anul bisericesc
Tradiție, fără izvoare contemporane

Gavriil apare în Scriptură mai ales ca tălmăcitor: lămurește vedenia lui Daniel (Daniel 8, 16) și îi descoperă înțelesul celor șaptezeci de săptămâni de ani până la venirea lui Mesia (Daniel 9, 21-27). În Legea nouă vestește preotului Zaharia nașterea lui Ioan Botezătorul (Luca 1, 19) și duce Fecioarei din Nazaret vestea Întrupării (Luca 1, 28). Pentru înțelesul numelui, sinaxarul Patriarhiei trimite la Sfântul Proclu al Constantinopolului, după care Gavriil ar însemna „Dumnezeu și om”. Aici se naște cea mai frecventă încurcătură de calendar, și ea se lămurește cu calendarul Patriarhiei în față: Gavriil are trei pomeniri în anul bisericesc, nu una. La 8 noiembrie este prăznuit împreună cu Mihail, în Soborul tuturor cereștilor puteri. La 26 martie are Soborul lui propriu, a doua zi după Buna Vestire, fixat prin tipicul Ierusalimului și rânduiala Sfântului Sava. La 13 iulie, Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil se pomenește alături de aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București.

Ce spun izvoarele: Temeiul este scripturistic și se poate verifica în text, la Daniel și la Luca. Cele trei pomeniri din an se verifică în calendarul oficial al Patriarhiei, iar pentru 26 martie sinaxarul numește chiar rânduiala care a fixat sărbătoarea. Biografie nu există și nu poate exista, deci nivelul rămâne tradiție.

Canonizare: Nu se pune problema canonizării, pentru același motiv. Ce se poate arăta cu documentul în mână sunt hotărârile de tipic care au fixat cele trei pomeniri.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Arhanghelii

Ziua are nume popular limpede și vechi: Marian o trece în lista sărbătorilor românești drept Arhanghelii, arhanghelii Mihail și Gavril, 8 novembre. Spre deosebire de alte zile de noiembrie, aici culegerile clasice nu tac: Niculiță-Voronca îi închină un capitol întreg în volumul al doilea, cu credințe culese în Bucovina și la Botoșani, iar un studiu din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei consemnează pentru această zi o pomenire a morților cu nume propriu, harhangerul. Firul care leagă aproape tot ce s-a cules este același: Mihail ca stăpân al sufletelor și ca păzitor al hotarului dintre vară și iarnă.

Lumânarea care luminează în veci

Obiceiul cel mai bine legat de ziua însăși: la Arhanghel se aprinde o lumânare la biserică, despre care se spunea că luminează în veci, și se aprinde anume pentru cei cărora moartea nu le-a îngăduit rânduiala obișnuită, pentru cei spânzurați sau înecați. Culegerea notează și îndemnul că la Sfântul Arhanghel se cuvine să te rogi totdeauna. Informator: Toader Ostafi, din Roșa, la Niculiță-Voronca, volumul al doilea.

Hotarul dintre vară și iarnă

În credința culeasă în Bucovina, niciun sfânt nu are puterea lui Mihail, fiindcă lui i s-a dat să purtați soarele și luna: el face vara, slobozind soarele mai pe sus, și iarna, slobozindu-l mai pe jos. Toamna, în ziua lui, se desparte vara, iar el dă vietățile în mâna Sfântului Nicolae, care le poartă și le hrănește până la Iordan, când, la sfințirea apei, ele se împrăștie și se întorc în grija arhanghelului. Tot aici se spune că Mihail ține în frâu stăpâna iadului și de aceea gerul vine măsurat.

Harhangerul, pomenirea morților

Un studiu din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, 2010, consemnează că la Arhanghelii Mihail și Gavriil se făcea o pomenire mare, numită harhanger, fiindcă Mihail era socotit patronul sufletelor morților. Pentru fiecare mort din familie se ducea la biserică un pom, o creangă de prun înfiptă într-un colac și încărcată cu turte, iar pe o masă lungă se așezau paosele, ulciorul cu vin, colacul și lumânarea. Colacii se împărțeau la săraci, turtele la copii.

Sâmbăta morților dinaintea Arhanghelilor

Niculiță-Voronca arată că în Bucovina erau toamna trei sâmbete ale morților: două înaintea Sfântului Dumitru și una înaintea Sfinților Arhangheli, cu parastase și praznice. Pomenirea aceasta nu cade pe 8 noiembrie, ci în sâmbăta care vine înaintea zilei; când 8 noiembrie cade sâmbătă, sâmbăta morților este cea dinainte, adică 1 noiembrie.

Arhanghelii, rânduiți pe suflete

Partea cea mai bogată a credințelor culese îl arată pe Mihail ca însoțitor al morții: el cere o amânare de un ceas sau două înainte de a lua sufletul, iar luni, ziua arhanghelilor, ei iau sufletele și le dau înapoi celor leșinați. La sfârșitul lumii, Mihail va trâmbița adunarea sufletelor la judecată. Lui Gavriil îi este dată, în aceleași culegeri, rânduiala pietrei și a tunetului.

De unde vine

Trei încurcături se cuvin lămurite pe ziua aceasta, fiindcă toate trei circulă. Întâi, Filipii nu cad pe 8 noiembrie. Filipii de toamnă, ținuți pentru lupi, încep mai târziu: un răspuns cules de Grigore Tocilescu și publicat în 1884 spune că de la 10 noiembrie se țin șapte filipi, trei înainte de lăsatul de sec și patru în post, iar la 21 noiembrie, în ziua Intrării în biserică, cade filipul cel șchiop. Un alt răspuns, cules la chestionarul lui Nicolae Densușianu în comuna Râjlețu-Vieroșu, județul Olt, îi dă de la 15 la 21 noiembrie. Ceilalți sunt de iarnă, între 25 ianuarie și 2 februarie. Pe 8 noiembrie, deci, nu se ține niciun filip: ziua vine chiar înaintea lor. Apoi, Ciuda lui Arhanghel nu este sărbătoarea de acum. În Bucovina se numea astfel ziua de 6 septembrie, pomenirea minunii din Colose, și era ținută cu frică, fiind socotită primejdioasă la lucru. Cele două zile ale aceluiași arhanghel au fost adesea confundate, însă culegerile le deosebesc limpede, iar calendarul Patriarhiei le păstrează separat. În al treilea rând, numele lunii. Pe paginile de calendar se scrie des că 8 noiembrie cade în brumărel, ceea ce este greșit: la Marian, brumărel este octombrie, luna în care încep să cadă brumele mici, iar noiembrie se numește brumar, brumariu, brumar mare sau promorariu, adică luna brumei și a promoroacei.

Ritmul anului

Cislegile de toamnă, între Sâmedru și postul Crăciunului

8 noiembrie cade în cislegile de toamnă, răstimpul lung de dulce de după strânsul din câmp, vremea nunților, care se închide la 15 noiembrie, când intră postul Crăciunului. Înainte de el a trecut Sâmedrul, la 26 octombrie, hotarul de toamnă al anului pastoral, iar îndată după el încep Filipii de toamnă, ținuți pentru lupi. Ziua stă astfel pe o muchie: ultima săptămână largă a anului, cu masă de dulce și cu nunți, chiar înaintea celor două posturi de iarnă. Credința culeasă în Bucovina spune același lucru în limba ei: toamna, în ziua arhanghelului, se desparte vara, iar vietățile trec în grija Sfântului Nicolae până la Bobotează.

Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.

Evenimente

Pe 8 noiembrie, în istoria României

  1. 1496

    Pisania bisericii Sfinților Arhangheli din Războieni, în ținutul Neamțului, se încheie cu anul 7004, al patruzecelea al domniei, și cu „luna lui noiembrie 8”. Ștefan cel Mare a zidit lăcașul „întru numele arhistrategului Mihail”, peste osemintele oștenilor căzuți la Valea Albă în 1476, adică l-a închinat chiar hramului zilei. Cât a durat zidirea nu se știe: nici cronica lui Grigore Ureche, nici pisania nu o spun. Istoricul Constantin Turcu a presupus că lucrarea ar fi început la 26 iulie 1496, la douăzeci de ani de la bătălie, dar aceasta rămâne o ipoteză, nu o dată de document.

  2. 1810

    S-a născut Vasile Sturdza, om politic moldovean, cel care a condus guvernul de la Iași după dubla alegere din 1859.

  3. 1849

    S-a născut Ioan G. Bibicescu, publicist, economist și om politic, ajuns guvernator al Băncii Naționale a României.

  4. 1867

    S-a născut Mihai Manicatide, medic, unul dintre întemeietorii școlii românești de pediatrie.

  5. 1869

    S-a născut Nicolae Paulescu, fiziolog, autorul cercetărilor asupra extractului pancreatic pe care l-a numit pancreină, publicate în 1921. Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei a fost acordat în 1923 lui Frederick Banting și John Macleod, iar chestiunea priorității a rămas în discuție între specialiști; faptul care nu se contestă este că lucrările lui Paulescu au apărut înaintea celor de la Toronto.

  6. 1874

    A fost dezvelită la București statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, lucrare a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse, așezată în actuala Piață a Universității și socotită primul monument de acest fel din Capitală. Data cade peste onomastica numelui Mihai, sărbătoarea arhanghelilor; dacă alegerea a fost intenționată, sursele consultate nu spun.

  7. 1885

    S-a întemeiat Partidul Liberal-Democrat, condus de Dimitrie C. Brătianu, care adună nemulțumiții guvernării lui Ion C. Brătianu. A funcționat până la 24 martie 1890, când s-a unificat cu Partidul Național Liberal.

  8. 1945

    Manifestația tineretului Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, în Piața Palatului Regal din București, prilejuită de ziua onomastică a regelui Mihai I, a fost reprimată prin forță. Legătura cu ziua nu este întâmplătoare: 8 noiembrie era onomastica suveranului, iar urarea adresată regelui a devenit prilej de protest politic.

  9. 1972

    A murit Athanase Joja, filosof și logician român, membru al Academiei Române.

  10. 1985

    Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat, la inițiativa României, rezoluția privind Anul Internațional al Tineretului.

  11. 1994

    S-a deschis complexul World Trade Center din București.

  12. 2006

    A murit Iosif Conta, dirijor român, multă vreme la pupitrul orchestrei de muzică ușoară a Radiodifuziunii.

Evenimente

Pe 8 noiembrie, în lume

  1. 392

    Legea cuprinsă în Codul Teodosian (XVI, 10, 12) poartă data de 8 noiembrie 392 și oprește jertfele păgâne și cultele casnice din Imperiul Roman. Un studiu din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, 2016, o pomenește anume în legătură cu cultul arborilor, arătând cât de greu s-a stins acesta: două veacuri mai târziu, în 598, papa Grigore cel Mare încă se plângea, într-o scrisoare către episcopul de Terracina, că oamenii din dioceza lui îl țineau.

  2. 794

    Capitala imperială a Japoniei a fost mutată la Heian-kyō, orașul numit mai târziu Kyoto, unde a rămas până în 1868.

  3. 1291

    Republica Veneția a adoptat legea prin care producția de sticlă a fost mutată aproape în întregime pe insula Murano.

  4. 1519

    Hernán Cortés a intrat în Tenochtitlán, capitala Imperiului aztec, întâmpinat de Moctezuma.

  5. 1520

    La Stockholm, regele danez Christian al II-lea a încălcat promisiunea de amnistie și a pus să fie executați numeroși nobili suedezi, episod rămas în istorie ca baia de sânge de la Stockholm.

  6. 1620

    Bătălia de la Muntele Alb, lângă Praga, s-a încheiat în câteva ore cu victoria catolică și a pus capăt răscoalei protestante din Boemia, deschizând un război de treizeci de ani care a atins și spațiul românesc prin diplomația lui Gabriel Bethlen.

  7. 1644

    Împăratul Shunzhi a fost întronat la Beijing, primul suveran al dinastiei Qing care a domnit asupra întregii Chine.

  8. 1674

    A murit John Milton, poetul englez al Paradisului pierdut, poem în care războiul din cer și arhanghelii au rolul central.

  9. 1895

    Wilhelm Conrad Röntgen, profesor la Universitatea din Würzburg, a descoperit radiațiile care îi poartă numele, razele X, descoperire pentru care a primit în 1901 primul Premiu Nobel pentru Fizică.

  10. 1942

    Trupele britanice și americane au debarcat în Maroc și în Algeria, deschizând campania aliată din nordul Africii.

Întrebări frecvente

Ce sfinți sunt pe 8 noiembrie?

La 8 noiembrie se prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri. Este o zi cu cruce în calendar, cea mai mare sărbătoare a îngerilor din anul bisericesc. Calendarul Patriarhiei Române nu mai trece pe această zi alți sfinți din Minei: praznicul îi adună pe cei doi arhistrategi și toate cetele îngerești într-o singură pomenire.

Ce s-a întâmplat pe 8 noiembrie în istoria României?

Cea mai veche faptă datată pe această zi este pisania bisericii din Războieni, al cărei text se încheie cu anul 7004, adică 1496, și cu luna lui noiembrie 8; Ștefan cel Mare a ridicat lăcașul peste osemintele oștenilor căzuți la Valea Albă. În 1874 a fost dezvelită la București statuia lui Mihai Viteazul, iar în 1945 manifestația din Piața Palatului Regal, de ziua onomastică a regelui Mihai, a fost reprimată.

Ce obiceiuri se țin pe 8 noiembrie?

Culegerile clasice dau pentru ziua aceasta obiceiuri adevărate, nu doar credințe generale. La biserică se aprinde o lumânare despre care se spunea că luminează în veci, anume pentru cei morți fără rânduială, spânzurați sau înecați. Se făcea o pomenire mare a morților, numită harhanger, cu pomi încărcați cu turte duși la biserică pentru fiecare mort din familie. Iar în credința populară ziua desparte vara de iarnă.

Se țin Filipii pe 8 noiembrie?

Nu. Filipii de toamnă încep după această zi, nu pe ea. Un răspuns cules de Grigore Tocilescu, publicat în 1884, arată că de la 10 noiembrie se țin șapte filipi, iar la 21 noiembrie cade filipul cel șchiop; un răspuns la chestionarul lui Nicolae Densușianu, din județul Olt, îi dă între 15 și 21 noiembrie. Restul sunt Filipii de iarnă, între 25 ianuarie și 2 februarie. Pe 8 noiembrie nu se ține niciun filip.

Minunea Sfântului Arhanghel Mihail se prăznuiește pe 8 noiembrie?

Nu, ci la 6 septembrie. Pomenirea minunii din Colose, în Frigia, are ziua ei proprie în calendarul Patriarhiei Române, legată de biserica ridicată deasupra unui izvor tămăduitor. În Bucovina ziua aceea se numea Ciuda lui Arhanghel și era ținută cu frică, ca primejdioasă la lucru. Cele două sărbători ale aceluiași arhanghel se confundă des, dar sunt deosebite: 6 septembrie minunea, 8 noiembrie Soborul.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Facebook Instagram YouTube