Coca în părul tuturor celor opt copii sacrificați pe vulcanii incași

Opt copii și adolescenți sacrificați de incași pe vârfuri vulcanice din Peru și Argentina au fost supuși unor analize toxicologice pe păr și unghii. În toate eșantioanele de păr au apărut cocaină și metabolitul său, benzoilecgonina, semn că toți mestecaseră foi de coca. La două dintre ele s-a găsit și cocaetilenă, care se formează numai când alcoolul și cocaina sunt în sânge în același timp. Studiul a apărut pe 3 noiembrie 2026 în revista Antiquity.

Ce era capacocha

Capacocha era una dintre cele mai importante ceremonii ale Imperiului incaș, care a existat de la sfârșitul secolului al XIII-lea până în 1572. Copiii și femeile tinere erau alese din tot imperiul, trecute prin ceremonii de sfințire și sacrificate fie în capitală, la Cusco, fie trimise la oracole și temple provinciale, adeseori identificate cu vârfuri de munte. Rolul lor era să fie soli între comunitate și lumea zeilor și a strămoșilor. Ritualul se făcea mai ales ca răspuns la evenimente care tulburau ordinea lumii: secetă, foamete, instabilitate politică.

Potrivit studiului, ritualul avea și o funcție politică. Prin reglarea mărimii ofrandelor și prin sprijinul statului, incașii stabileau o ierarhie între divinitățile provinciale și obțineau control asupra comunităților locale.

Cele opt persoane analizate

Șapte dintre cele opt erau de sex feminin. De pe muntele Ampato provin fata de 14 ani numită Ampato 1, descoperită în 1995 de Johan Reinhard și Miguel Zarate la 6.300 de metri altitudine, și o fată de circa 10 ani, Ampato 4, pentru care tomografia computerizată a pachetului funerar sugerează o înmormântare secundară. De la Sara Sara provine o fată de circa 14 ani, găsită în 1996.

De pe Llullaillaco provin trei copii, descoperiți în 1999 la 6.715 metri, cel mai înalt sit arheologic cunoscut din lume: două fete, de circa 14 și de circa șase ani, și un băiat de șapte ani. Mumia de la Chuscha, o fată de circa opt ani, a fost descoperită de jefuitori de morminte în anii 1920 și a trecut prin colecții private înainte de a ajunge la Muzeul de Arheologie de Înaltime din Salta, Argentina. Situl de la Quehuar fusese și el jefuit, cu explozibil; capul mumiei, o fată de circa 10 ani, a fost distrus parțial.

Ce au arătat analizele

Au fost analizate șase eșantioane de păr și două de unghii, prin cromatografie lichidă cuplată cu spectrometrie de masă în tandem. Cocaina și benzoilecgonina au apărut în toate eșantioanele de păr. Cocaetilena, care se formează în organism doar când alcoolul și cocaina circulă simultan, a fost identificată la Chuscha și la Llullaillaco. În unghiile de la Ampato 1 au apărut cantități mici de harmină.

Pentru niciun eșantion de păr nu s-au găsit mescalină, bufotenină, dimetiltriptamină, scopolamină, atropină, harmină sau harmalină. Două rezultate sunt notabile pentru felul în care se face cercetarea: mumiile de la Chuscha și Sara Sara fuseseră testate anterior cu rezultat negativ pentru cocaină. Autorii subliniază că refacerea analizelor este necesară, fiindcă sensibilitatea metodelor a crescut.

Ultimele șase luni, segment cu segment

Părul mumiei de la Chuscha a fost tăiat în șase segmente de 10 milimetri, fiecare acoperind aproximativ o lună din ultimele șase luni de viață. Concentrația de cocaină a fluctuat și a scăzut vizibil în ultima lună. Cocaetilena apare numai în segmentul corespunzător acelei ultime luni. Raportul mediu estimat între cocaetilenă și cocaină în sânge a fost de aproximativ 166 la sută, ceea ce sugerează, scriu autorii, un consum semnificativ de alcool în paralel cu mestecatul foilor de coca.

Interpretarea autorilor este că, în ultima lună de viață, consumul de substanțe s-a schimbat, probabil odată cu intrarea în etapa finală a ritualului. La copiii de pe Llullaillaco, cocaetilena apare pe o perioadă mai lungă, ceea ce arată că traiectoriile ritualului nu erau identice.

Harmina și o posibilă legătură cu Amazonul

Harmina din unghiile de la Ampato 1 este partea cea mai discutabilă. Autorii trec în revistă și resping surse alternative: harmina are o biodisponibilitate orală scăzută, de 3,1 la sută, iar studiul nu a găsit harmină la persoanele care consumaseră bere de porumb. Rămân ca sursa cea mai probabilă plantele din genul Banisteriopsis sau alte specii din familia Malpighiaceae, care cresc numai în pădurea amazoniană și care ar fi ajuns acolo prin schimb la mare distanță.

Ce nu se știe încă

Autorii enumeră limitele. Condițiile din mediul de îngropare reduc substanțial nivelurile detectabile, deci concentrațiile măsurate sunt mai mici decât cele consumate în viață. Eșantioanele de unghii au fost greu de interpretat din cauza contaminării, probabil cu poluanți din mediu, iar pentru cele două persoane în cauză sunt necesare analize suplimentare pe păr. În absența triptaminelor, compoziția exactă a unei eventuale băuturi de tip ayahuasca nu poate fi reconstituită, mai ales că aceste substanțe se încorporează prost în cheratină. Nu se poate exclude nici ca planta să fi fost consumată singură, în scop medicinal. Iar fiindcă șapte din opt persoane erau de sex feminin, analizele toxicologice nu permit să se spună dacă băieții și fetele aveau roluri diferite.