Naufragiați la capătul lumii: trei carene și o tabără pe Isla de los Estados

Pe o coastă stâncoasă bătută de vijelii din sud-vest, la capătul Americii de Sud, arheologii au cartat resturile a cel puțin unei corăbii și urmele unei tabere locuite puțin timp. Rezultatele au apărut în revista Antiquity. Ipoteza de lucru: oamenii din tabără au fost naufragiații unei nave pierdute în 1873. Ipoteza nu este însă demonstrată.

Unde se petrece

Locul se numește Lacroix Inlet și se află în Franklin Bay, pe Isla de los Estados, insula argentiniană de la est de Țara de Foc, despărțită de continent prin strâmtoarea Le Maire. Țărmul este stâncos și expus vânturilor puternice de sud-vest. Zona făcea parte din ruta maritimă care lega Atlanticul de Pacific începând din secolul al XVII-lea, adică din drumul pe care treceau corăbiile înainte de deschiderea Canalului Panama.

Studiul este semnat de Nicolás C. Ciarlo, Carlos G. Landa, Alejandra Raies, Sebastian L. Avila, Roberto Ulloa și Atilio Francisco J. Zangrando, de la Universitatea din Cádiz și de la Consiliul Național de Cercetări Științifice și Tehnice al Argentinei. A apărut online pe 15 octombrie 2026.

Ce s-a cartat pe teren

Cercetătorii au înregistrat patru puncte. La BF010, în zona dintre maree, se află partea inferioară a unei carene, cu un lanț de fier alături. La BF005, deasupra liniei mareei înalte, resturile de carene s-au păstrat până la nivelul punții. La BF004, în nord, se vede o porțiune mică de carena. Iar BF008 este o tabără pe o pantă abruptă, lângă un pârâu.

În tabără au apărut la suprafață mărgele de sticlă, nasturi ceramici de tip Prosser, tablă ondulată galvanizată și o sticlă. La asta se adaugă două piese limpede nautice: un prism de punte, adică un lușor de sticlă montat în punte pentru a aduce lumină sub ea, și o balama mică de cârmă, din metal neferos. Din resturile de carene s-au prelevat probe de lemn, după săpături de test.

Nava din ipoteză

Candidatul propus de autori este Espora, fost Nancy, un bric de 157 de tone, cu o singură punte, construit în Maryland, în Statele Unite. Nava îi aparținea lui Luis Piedra Buena, navigator argentinian a cărui expediție a încercat în 1873 să treacă strâmtoarea Le Maire. După pierderea navei, Piedra Buena a construit cuterul Luisito și a navigat cu el până la Punta Arenas, în Chile.

Datarea obiectelor susține secolul al XIX-lea, dar nu a fost făcută prin radiocarbon sau prin stratigrafie fină. Ea se sprijină pe tipologia pieselor: nasturii Prosser și tabla galvanizată sunt produse industriale cu o vârstă cunoscută, iar prismul de punte vine din dotarea obișnuită a unei corăbii din acele decenii.

Ce spun autorii și ce nu susțin

Autorii scriu că există cel puțin un accident naval care a dus la o ocupare temporară a locului, și că tabăra pare legată de resturile din apropiere și, posibil, de Espora și echipajul ei. Formularea rămâne ipotetică. Ei precizează că nu există încă un acord asupra faptului că Franklin Bay ar fi locul în care s-a pierdut nava.

Un rezultat este însă clar și merită reținut: structura de la BF005, păstrată până la nivelul punții, contrazice relatările după care nava ar fi fost demontată complet pentru materiale. Pe teren a rămas mai mult decât spun sursele scrise, iar acelea trebuie reevaluate.

Ce rămâne nelămurit

Fragmentele de carene nu au fost confirmate ca aparținând aceleiași nave. Ar putea fi urme din mai multe naufragii, lucru obișnuit pe o coastă care a înghițit corăbii timp de secole. Răspunsul urmează să vină din analiza dimensiunilor, a funcției pieselor, a datelor și a provenienței lemnului.

Nu s-au găsit nici urme ale unui șantier naval, cum a fost cel pe care Piedra Buena l-a folosit pentru Luisito. Iar legătura dintre tabăra BF008 și Espora este deocamdată doar posibilă, nu demonstrată. Identitatea navelor și traseul supraviețuitorilor rămân subiecte de cercetare în desfășurare, cum scriu și autorii.