Mormânt de copil cu doi cercei de aur și o monedă a lui Aurelian, la Stara Zagora

O săpătură de salvare făcută pe un teren destinat unei clădiri de locuințe, în Stara Zagora, a dat peste o necropolă romană cu 135 de morminte. Unul dintre ele este al unui copil, iar singurele lucruri puse lângă el au fost doi cercei de aur și o monedă: un antoninian al împăratului Aurelian, bătut la Serdica în anii 274-275. Descoperirea a fost anunțată de Muzeul Regional de Istorie din Stara Zagora.

Unde s-a săpat

Terenul se află pe strada Țar Ivan Asen al II-lea, la numărul 91, și cădea în partea de sud-vest a rezervației arheologice Augusta Traiana, Vereea și Stara Zagora, adică exact pe locul orașului antic. Important este că parcela se află în afara zidurilor cetății: așa se explică necropola, fiindcă romanii nu îngropau morții între ziduri. Săpătura a fost una de salvare, dinaintea construcției unei clădiri de locuințe cu garaje, tipul de intervenție din care vin astăzi cele mai multe descoperiri urbane.

Patru epoci suprapuse pe aceeași parcelă

Arheologii au deosebit urme din mai multe perioade de construcție: sfârșitul secolului al II-lea până în secolul al IV-lea, apoi secolele al IV-lea și al V-lea, apoi secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, și în fine sfârșitul secolului al XIX-lea și secolul al XX-lea. Este stratul obișnuit al unui oraș locuit fără întrerupere: fiecare epocă taie și refolosește ce a lăsat cea dinainte.

O necropolă cu 135 de morminte

Partea cea mai interesantă este necropola, folosită de la sfârșitul secolului al II-lea până în secolul al V-lea, cu 135 de amenajări funerare de mai multe tipuri. Unele sunt gropi simple cu rămășițe de incinerare. Altele sunt gropi acoperite cu tegule, adică țigle romane mari și plate, sau cu cărămizi, sau cu plăci de piatră, iar unele au rămas neacoperite. Se practicau două rituri: patru dintre morminte sunt cu incinerare, restul cu inhumare. Proporția spune ceva despre perioadă: trecerea de la arderea morților la înhumare este una dintre schimbările mari din lumea romană târzie.

Mormântul copilului

Copilul a fost așezat cu capul spre apus și picioarele spre răsărit. Ca inventar funerar s-au găsit o monedă și doi cercei de aur, câte unul pentru fiecare ureche, așa cum arată fotografiile publicate de muzeu. Nimic altceva. Într-o necropolă în care majoritatea mormintelor sunt sărace în ofrande, două piese de aur ies în evidență, fără ca asta să îngăduie, singură, concluzii despre starea familiei: aurul putea fi un dar, o moștenire sau tot ce a mai rămas dintr-o avere.

Moneda care dă data

Antoninianul este moneda de argint, din ce în ce mai subțiată, care a susținut economia romană în secolul al III-lea. Exemplarul din mormânt a fost bătut la Serdica, orașul de pe locul Sofiei de astăzi, în anii 274-275, adică în ultimele luni ale domniei lui Aurelian. Muzeul datează mormântul în aceeași perioadă, pe baza monedei. Este o datare bună, dar nu absolută: o monedă intră în pământ odată cu mormântul, însă poate fi mai veche decât înmormântarea, dacă a circulat ani de zile înainte. Pentru cititorul care se întreabă cât valora: la mijlocul secolului al III-lea argintul din antoninian scăzuse atât de mult încât moneda era, în bună parte, bronz spoit cu argint, iar prețurile crescuseră pe măsură. Tocmai Aurelian a încercat să îndrepte lucrurile, printr-o reformă a monedei.

Ce nu se știe încă

Comunicatul muzeului nu dă vârsta copilului, nu spune dacă oasele au fost analizate antropologic și nu avansează nicio ipoteză despre cauza morții. Nu se spune nici de ce a fost pusă moneda acolo. Obiceiul de a lăsa o monedă lângă mort este cunoscut de multă vreme în lumea greco-romană, dar muzeul nu îl invocă, și pe bună dreptate: un singur mormânt nu dovedește un obicei. Nu se cunoaște deocamdată nici raportul complet de săpătură, iar fără el restul celor 135 de morminte rămâne o cifră, nu o poveste.