Două manile și un pantof de lux, pe epava navei daneze Havmanden

În martie 1683, o navă daneză care trebuia să ducă deținuți în Caraibe a eșuat lângă insula Björkö, în arhipelagul Öckerö, pe coasta de vest a Suediei. Era deja o navă fără stăpân: căpitanul fusese înlăturat, iar primul guvernator danez al insulei Saint Thomas fusese aruncat peste bord. Pe 11 noiembrie 2026, arheologii au anunțat ce au găsit în ultima campanie de săpături de pe epavă.

Nava și revolta

Havmanden era o navă daneză care făcea drumul spre Indiile Occidentale. A plecat din Copenhaga în 1682, cu deținuți la bord, care urmau să fie transportați în colonia daneză Saint Thomas, din Caraibe. Pe drum, răsculații au preluat controlul vasului, iar după un șir de evenimente dramatice călătoria s-a încheiat pe coasta suedeză. Comunicatul Muzeului din Bohuslän o numește una dintre cele mai violente revolte din istoria navigației daneze.

Unul dintre pasagerii de rang de la bord era Jørgen Iversen Dyppel, primul guvernator danez al insulei Saint Thomas. În timpul revoltei, izbucnite în Canalul Mânecii, a fost aruncat peste bord și s-a înecat. Locul epavei a fost regăsit în 1999 de societatea de arheologie marină din Göteborg, iar în 2026 Muzeul din Bohuslän și Muzeul Național din Danemarca au făcut a doua și ultima campanie de cercetare.

Două inele de aramă și comerțul cu sclavi

Cele mai grele piese, ca înțeles, sunt două manile: inele de aliaj de cupru, în formă de potcoavă, cu capetele îngroșate, turnate în Europa și folosite în Africa de Vest ca mijloc de plată pentru sclavi. Listele de încărcătură păstrate ale navei vorbesc despre butoaie cu „inele de cupru”, iar arheologii consideră probabil că este vorba exact despre acest tip de obiect.

Știm că Havmanden, după ce și-ar fi lăsat pasagerii și o parte a încărcăturii la Saint Thomas, urma să navigheze spre Africa de Vest ca să cumpere acolo sclavi.

Staffan von Arbin, arheolog marin și conducător de proiect la Muzeul din Bohuslän

Descoperirile arheologice de manile sunt rare. Potrivit comunicatului, până acum se cunoștea o singură astfel de descoperire în nordul Europei, iar ea s-a făcut la mai puțin de zece kilometri spre sud de locul epavei: pe insula Grötö, în anii 1930, un proprietar de teren a găsit opt manile ascunse sub un bloc mare de piatră. Cercetătorii bănuiesc acum că acele piese ar putea proveni din Havmanden, fiindcă izvoarele scrise spun că epava a fost jefuită de pescari locali curând după naufragiu. O analiză geochimică urmează să compare compoziția metalului.

Jumătate de pantof

Al doilea obiect anunțat este un pantof bărbătesc de piele, din care s-a păstrat numai jumătatea din spate a tălpii. Atât a fost însă de ajuns pentru specialista daneză în încălțăminte istorică Vivi Lena Andersen, care spune că execuția trimite la cineva din straturile de sus ale societății.

Examinez un număr mare de pantofi din epave, dar nu am văzut niciodată până acum un pantof de o calitate atât de înaltă. Numai cei mai pricepuți cizmari, înzestrați cu cele mai fine unelte, puteau realiza asta.

Vivi Lena Andersen, cercetătoare daneză specializată în încălțăminte istorică

Comunicatul lasă legătura cu guvernatorul la nivelul de ipoteză: este greu de dovedit, dar nu este improbabil ca pantoful să îi fi aparținut lui Dyppel. Printre celelalte piese se află un nasture lucrat cu grijă, probabil din cositor, precum și sticle, vase de ceramică și pipe de lut, obiecte care arată viața de zi cu zi la bord.

Cine a săpat și ce urmează

Proiectul este o colaborare între Muzeul din Bohuslän și institutul de cercetare în arheologie marină al Muzeului Național din Danemarca, numit Njord, Centrul pentru Patrimoniu Maritim și Submarin. Finanțarea principală vine de la administrația regională Västra Götaland și de la muzeul danez. Pentru a opri degradarea, epava a fost acoperită cu material textil geotehnic, lucrare plătită de aceeași administrație regională.

Ce nu se știe încă

Apartenența pantofului rămâne neconfirmată, iar comunicatul nu o prezintă altfel. Nu se știe încă nici dacă manilele de la Grötö provin din Havmanden: răspunsul depinde de analiza geochimică anunțată, care nu a fost făcută. Comunicatul nu dă numărul total de piese recuperate în campania din 2026 și nu precizează câți deținuți se aflau la bord. Piesele intră acum în conservare, iar muzeul speră să le expună într-o expoziție despre ultimul drum al navei.