Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO

Două statui de dinastia a III-a la Saqqara și argumentul despre Imhotep

Două statui de granit găsite într-o mastaba de dinastia a V-a de la Saqqara au trăsături de dinastia a III-a. Autorul susține că asta întărește argumentul pentru căutarea mormântului lui Imhotep în nordul necropolei.

Laurențiu Dicu
Adaptat de Laurențiu Dicu
29 octombrie 2026, 17:00 · 4 min de citit

Sursa originală

doi.org · „The Discovery of 3rd Dynasty Statues Found in the Cemetery of Teti at Saqqara, în The Journal of Egyptian Archaeology, 2026”
Citește originalul ↗
Piramida în trepte a regelui Djoser, din necropola Saqqara, văzută din fața curții sale
Piramida în trepte a regelui Djoser, din necropola Saqqara, monumentul pe care tradiția i-l atribuie lui Imhotep. Statuile despre care vorbește studiul nu provin de aici, ci din mastabaua lui Wsr-ef-Re, din cimitirul Teti, în nordul aceleiași necropole. Wikimedia Commons, fotografie Jorge Láscar, CC BY 2.0. Wikimedia Commons, fotografie Jorge Láscar · CC BY 2.0

Pe scurt

Un articol publicat de Zahi Hawass în The Journal of Egyptian Archaeology pe 25 octombrie 2026 prezintă două statui de granit găsite în mastabaua lui Wsr-ef-Re, din cimitirul Teti de la Saqqara. Contextul e de dinastia a V-a, dar piesele au trăsături de dinastia a III-a. Mormântul lui Imhotep rămâne neidentificat.

  • 01Două statui de piatră dură, una de granit negru și una de granit cenușiu, găsite în mastabaua lui Wsr-ef-Re, din cimitirul Teti, nordul Saqqarei.
  • 02Contextul arheologic e sigur datat în dinastia a V-a, dar piesele au trăsături de dinastia a III-a.
  • 03Statuile aparțin preotului khet Tp-m-ankh și dregătorului Aym-rn-khp, prinț de Elkab și judecător-șef.
  • 04În același mormânt se află un grup unic de statui de granit roșu ale regelui Djoser și ale familiei sale.
  • 05Autorul susține că asta întărește argumentul pentru căutarea mormântului lui Imhotep în nordul Saqqarei; mormântul nu a fost găsit.

În Journal of Egyptian Archaeology a apărut, pe 25 octombrie 2026, un articol semnat de Zahi Hawass despre două statui de piatră dură descoperite la Saqqara. Ele au fost găsite într-o mastaba sigur datată în dinastia a V-a, dar, după formă, material și inscripții, par mult mai vechi: din dinastia a III-a. Pe baza acestei nepotriviri, autorul susține că se întărește argumentul pentru a căuta mormântul încă neidentificat al lui Imhotep în necropola din nordul Saqqarei. Articolul nu e în acces liber, iar rândurile care urmează se sprijină pe rezumatul publicat de autor.

Unde au apărut statuile

Locul este mastabaua lui Wsr-ef-Re, fiu al regelui Userkaf, din cimitirul Teti, în nordul Saqqarei. Articolul descrie mai întâi construcția și camera sa de sud-est, apoi trece la analiza celor două piese. Contextul arheologic este, potrivit rezumatului, sigur datat în dinastia a V-a, adică mai târziu cu câteva secole decât statuile.

Cine sunt cei doi

Prima statuie este de granit negru și îl numește pe Tp-m-ankh, preot khet. A doua este de granit cenușiu și aparține unui dregător numit Aym-rn-khp, purtător al titlurilor de prinț al cetății Elkab și de judecător-șef. Sunt, amândoi, demnitari neregali, nu membri ai familiei domnitoare.

Rezumatul reține un detaliu important pentru istoria administrației egiptene: statuia lui Tp-m-ankh ar păstra cea mai veche atestare a mai multor titluri preoțești și administrative cunoscute altfel abia la mijlocul dinastiei a V-a. Dacă atribuirea cronologică se confirmă, înseamnă că o parte din vocabularul funcțiilor egiptene e mai veche decât se credea.

Pe ce se bazează atribuirea

Argumentul nu vine din stratigrafie, fiindcă stratigrafia spune dinastia a V-a. Vine din comparația stilistică și epigrafică: forma statuilor, materialul folosit și felul inscripțiilor seamănă, după autor, cu piesele canonice de statuar privat din Regatul Vechi timpuriu, nu cu cele de dinastia a V-a. Este un tip de argument legitim în egiptologie, dar unul care se discută, fiindcă se sprijină pe criterii de stil.

La asta se adaugă un al doilea element de context: în același mormânt de dinastia a V-a se află și un grup unic de statui de granit roșu ale regelui Djoser și ale familiei sale. Djoser e regele dinastiei a III-a pentru care, potrivit tradiției, Imhotep a construit piramida în trepte de la Saqqara.

Ce susține autorul despre Imhotep și ce nu susține

Aici trebuie citit cu atenție, fiindcă titlurile care au circulat în presa internațională spun mai mult decât rezumatul. Autorul nu anunță descoperirea mormântului lui Imhotep. Rezumatul spune că, potrivit lui, reutilizarea de material vechi și concentrarea de piese timpurii în acest punct al necropolei întăresc argumentul pentru localizarea mormântului încă neidentificat al lui Imhotep în necropola din nordul Saqqarei.

Deosebirea dintre cele două formulări e întreagă: una e o descoperire, cealaltă e un argument despre unde merită să se caute. Mormântul lui Imhotep nu a fost găsit, iar rezumatul îl numește explicit neidentificat.

Ce nu se știe încă

  • Dacă atribuirea celor două statui dinastiei a III-a va fi acceptată de alți egiptologi; ea se sprijină pe criterii de formă, material și epigrafie, nu pe stratigrafie.
  • Cum au ajuns piese de dinastia a III-a într-un mormânt de dinastia a V-a: reutilizare, colecționare antică sau depunere rituală.
  • Dacă titlurile de pe statuia lui Tp-m-ankh sunt într-adevăr cele mai vechi atestări cunoscute.
  • Unde se află mormântul lui Imhotep. Argumentul restrânge zona de căutare, nu identifică un loc.
  • Ce rol are grupul de statui de granit roșu ale lui Djoser și ale familiei sale în acest ansamblu.

Zona rămâne, în orice caz, activă. Pe 28 octombrie 2026, în același Journal of Egyptian Archaeology, Hana Vymazalová a publicat fragmentele unei inscripții autobiografice din mormântul lui Khuwy, din sudul Saqqarei, în necropola regală a lui Djedkare. Potrivit rezumatului, textul păstrat e scurt, dar are trăsăturile biografiei ideale și pomenește numele regelui Djedkare și al reginei Setibhor, fără context suplimentar.

Surse

  1. The Discovery of 3rd Dynasty Statues Found in the Cemetery of Teti at Saqqara, în The Journal of Egyptian Archaeology, 2026, https://doi.org/10.1177/03075133261501181
  2. The Biographical Inscription from the Tomb of Khuwy at Djedkare’s Royal Necropolis, în The Journal of Egyptian Archaeology, 2026, https://doi.org/10.1177/03075133261498063
  3. A Coffin Dispersed: Case-study of 21st Dynasty Coffin Fragments (Timișoara 1142-1146, Budapest 51.325), în Etnoantropološki Problemi, vol. 10, nr. 1, 2016, https://eap-iea.org/novi-ojs/index.php/eap/article/view/13

✓ Ce știm sigur

  • Articolul a apărut în The Journal of Egyptian Archaeology pe 25 octombrie 2026 și este semnat de Zahi Hawass.
  • Statuile au fost recuperate dintr-un context de dinastia a V-a, nu de dinastia a III-a.
  • Atribuirea la dinastia a III-a se bazează pe formă, material și epigrafie, prin comparație cu statuar privat din Regatul Vechi timpuriu.
  • Rezumatul numește mormântul lui Imhotep încă neidentificat.
  • Articolul nu este în acces liber; informațiile de aici vin din rezumatul publicat.

? Ce rămâne neclar

  • Dacă datarea în dinastia a III-a va fi confirmată de alți specialiști.
  • Cum au ajuns piesele timpurii în mormântul de dinastia a V-a.
  • Dacă titlurile de pe statuia lui Tp-m-ankh sunt cele mai vechi atestări.
  • Unde se află efectiv mormântul lui Imhotep.

Contextul românesc

România are obiecte egiptene antice în colecții publice, iar povestea lor arată exact de ce contează un context arheologic controlat, cum e cel de la Saqqara. Muzeul Banatului din Timișoara păstrează fragmente ale unui sicriu de dinastia a XXI-a, cu numerele de inventar 1142-1146. Branislav Anđelković și Emily Teeter au arătat, într-un studiu publicat în 2016, că un fragment aflat la Budapesta, cu numărul 51.325, se potrivește cu piesele de la Timișoara: sicriul fusese tăiat cu fierăstrăul ca să fie mai ușor de transportat și de vândut, o practică obișnuită pe piața de antichități egiptene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Statuile de la Saqqara vin dintr-o săpătură, cu o cameră și o mastaba în jurul lor; sicriul de la Timișoara a ajuns la noi fără nume de posesor și fără loc de descoperire.

Întrebări frecvente

S-a descoperit mormântul lui Imhotep la Saqqara?

Nu. Rezumatul studiului numește mormântul lui Imhotep încă neidentificat. Autorul susține doar că reutilizarea de material vechi și concentrarea de piese timpurii în acest punct întăresc argumentul pentru a căuta mormântul în necropola din nordul Saqqarei.

Ce reprezintă cele două statui?

Doi dregători neregali. Una, de granit negru, îl numește pe Tp-m-ankh, preot khet. A doua, de granit cenușiu, aparține lui Aym-rn-khp, purtător al titlurilor de prinț al cetății Elkab și de judecător-șef. Ambele au fost găsite în mastabaua lui Wsr-ef-Re, fiu al regelui Userkaf.

De ce sunt datate în dinastia a III-a dacă au fost găsite într-un context de dinastia a V-a?

Pentru că atribuirea se face stilistic, nu stratigrafic. Forma statuilor, materialul folosit și felul inscripțiilor seamănă, potrivit autorului, cu statuarul privat din Regatul Vechi timpuriu. Este un argument care se sprijină pe criterii de stil, deci discutabil.

Ce legătură are Djoser cu descoperirea?

În același mormânt de dinastia a V-a se află un grup unic de statui de granit roșu ale regelui Djoser și ale familiei sale. Djoser este regele dinastiei a III-a pentru care, potrivit tradiției, Imhotep a construit piramida în trepte de la Saqqara.

Ce aduce nou statuia lui Tp-m-ankh pentru istoria administrației?

Potrivit rezumatului, ea ar păstra cea mai veche atestare a mai multor titluri preoțești și administrative cunoscute altfel abia la mijlocul dinastiei a V-a. Dacă datarea se confirmă, o parte din vocabularul funcțiilor egiptene este mai veche decât se credea.

Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar

Coperta cărții Dracula, The True Story Behind the Legend, de Laurentiu D. Dicu
Cartea casei

Povestea întreagă a lui Dracula, pe izvoare

de Laurentiu D. Dicu · 45.000 de cuvinte · în engleză

Cartea urmărește drumul de la Vlad Țepeș, domnul din documente, la contele din roman, cu izvoarele puse cap la cap. O primești întreagă, în PDF, dacă te abonezi la scrisoarea de sâmbătă, sau o cumperi de pe Amazon.

Linkul către Amazon este link de afiliat: dacă cumperi prin el, Historix primește un comision mic, fără niciun cost în plus pentru tine.

Scrisoarea de sâmbătă

Ți-a plăcut? Primește ce e mai bun, o dată pe săptămână

Sâmbătă dimineața trimitem ce s-a publicat pe Historix, cu un rând despre ce merită citit. Fără reclame și fără senzaționalism.

Vreau și

Prin abonare primești scrisoarea săptămânală Historix pe adresa de mai sus. Îi trimitem întâi un email de confirmare, iar abonarea începe abia după ce apeși linkul din el. Te poți dezabona oricând, dintr-un clic, din orice email. Politica de confidențialitate.

Urmărește Historix

Istoria, cu dovezi, în fiecare zi pe rețeaua ta preferată.

Laurențiu Dicu Adaptat de Laurențiu Dicu Fondator, editor, pasionat de istorie Vezi pagina autorului →

Mai mult din Radar

Vezi tot →