Arestarea episcopilor greco-catolici, noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948

În noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, Securitatea a ridicat, pe rând, episcopii Bisericii Române Unite cu Roma. Între ei era Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, cel care citise la Alba Iulia, cu treizeci de ani mai înainte, rezoluția unirii Transilvaniei cu România. Arestarea episcopilor greco-catolici a fost ultima piesă pusă la locul ei înainte de actul din 1 decembrie 1948, care a scos Biserica Unită din legalitate.

Ce s-a întâmplat în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948?

Arestarea episcopilor greco-catolici s-a făcut la domiciliu, fără proces și fără sentință. Studiul lui Florin Gatea, publicat în Studia Universitatis Moldaviae, arată că Iuliu Hossu „a fost arestat în locuinţa fratelui său, Ioan Hossu”, după care a fost dus în subsolurile Ministerului de Interne. Fișa Episcopiei Greco-Catolice de Oradea spune la fel despre toți: „în zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestati toti cei sase episcopi greco-catolici din România”.

Nu a fost o măsură izolată. Ea venea la o lună după adunarea de la 1 octombrie 1948, actul prin care un grup de preoți greco-catolici a cerut trecerea la ortodoxie, act a cărui paternitate și-a asumat-o mai târziu, într-un discurs din 1971, patriarhul Justinian Marina.

Cine era Iuliu Hossu?

Născut în 1885, doctor în teologie în 1906 și în filosofie în 1910, Hossu a fost numit episcop în 1917, la 32 de ani. Un an mai târziu, la 1 decembrie 1918, a fost cel care a citit la Alba Iulia rezoluția de unire a românilor transilvăneni cu Regatul României. Potriveala de date este dintre acelea pe care istoria le face fără intenție: la treizeci de ani exact de la ziua în care a citit actul unirii, Biserica lui era desființată prin decret.

Unde au fost duși episcopii după arestare?

Nu la închisoare, nu numaidecât. Gatea arată că, la 31 octombrie, cei ținuți de Ministerul de Interne au fost „transferaţi la reşedinţa de vară a Patriarhiei din comuna Dragoslavele”, devenită lagăr. Fișa de la Oradea întregește traseul: „dusi mai întâi la vila patriarhala de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitati de mai multe ori de patriarhul Justinian”, apoi la Căldărușani, apoi fiecare separat, la arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

Pentru Hossu, lista locurilor de detenție este, la Gatea, aceasta: „închişi la Dragoslavele, Sighet, Curtea de Argeş şi Căldăruşani”. Fișa Eparhiei Greco-Catolice de București adaugă anii: „Între 1950-1955 a fost închis la Sighet”, apoi Curtea de Argeș și Ciorogârla, iar ultimii paisprezece ani de viață i-a petrecut la mănăstirea Căldărușani.

De ce se vorbește uneori de șase, uneori de șapte episcopi?

Pentru că numărul se schimbă după momentul la care te uiți. În octombrie 1948 au fost ridicați șase episcopi în funcție: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu și Vasile Aftenie. Al șaptelea nume din șirul episcopilor martiri, Tit Liviu Chinezu, a fost arestat atunci ca membru al clerului superior, pe 28 octombrie 1948, și dus la mănăstirea Neamț. Episcop a ajuns abia după aceea: a fost consacrat în taină la Căldărușani, la 3 decembrie 1949.

Așa se explică de ce aceeași pagină poate înșira șapte nume în introducere și scrie în text despre „toti cei sase episcopi”. Nu este o contradicție, este o scurtătură de redactare.

Ce a urmat la 1 decembrie 1948?

Decretul. „La 1 decembrie 1948, Prezidiul RPR a emis Decretul nr.358”, scrie Gatea, iar fișa de la Oradea lămurește ce prevedea: actul „a stabilit încetarea cultului greco-catolic”, cu exproprierea întregii averi a Bisericii. Capitolul despre persecuție publicat de Biserica Română Unită îl numește „decretul de trecere în ilegalitate nr. 358 din 1 decembrie 1948”, adăugând că biserici, parohii și cimitire au fost luate de stat și date Bisericii Ortodoxe Române. Cronologia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului consemnează, pentru acea zi, un singur rând: „Este desfiinţată Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma”.

Ce spun documentele despre data arestării?

Aici izvoarele nu sunt perfect de acord, și merită spus pe față. Trei dintre textele citate aici, studiul lui Gatea, fișa Episcopiei de Oradea și cea a Eparhiei de București, dau noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, iar Oradea adaugă intervalul de două zile, 28-29 octombrie, pentru toate arestările. În schimb, capitolul despre statutul Bisericii Catolice publicat de aceeași Biserică Română Unită așază ridicarea lui Hossu în noaptea de 27 spre 28 octombrie, tot „de la locuinţa din Bucureşti a fratelui său”.

Deosebirea de o noapte nu schimbă nimic din fond, dar arată cum se naște o dată istorică: din ordine date pe mai multe zile, executate la ore diferite, în orașe diferite, și consemnate mai târziu, din amintire. Pentru episcopul Frențiu, de pildă, aceeași fișă de la Oradea notează răspicat: „De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948”.

Ce s-a întâmplat cu cei arestați?

Niciunul dintre episcopii arestați în 1948 nu a mai ieșit liber ca ierarh al unei Biserici recunoscute. Vasile Aftenie a murit la închisoarea Văcărești, la 10 mai 1950. Valeriu Traian Frențiu a murit la Sighet, la 11 iulie 1952, și a fost îngropat într-o groapă comună în Cimitirul Săracilor. Ioan Suciu s-a stins la Sighet, în celula 44, la 27 iunie 1953. Tit Liviu Chinezu a murit de frig la Sighet, la 15 ianuarie 1955. Ioan Bălan a murit într-un spital din București, la 4 august 1959. Alexandru Rusu a fost condamnat în 1957 la 25 de ani de muncă silnică și a murit la 9 mai 1963, fiind îngropat în cimitirul penitenciarului din Gherla.

Iuliu Hossu a fost făcut cardinal in pectore, adică în taină, de papa Paul VI, la 28 aprilie 1969. Nu a plecat la Roma, pentru că era de așteptat ca autoritățile comuniste să nu îl mai lase să se întoarcă. A murit la 28 mai 1970, la spitalul Colentina din București, și a fost „înmormântat la ordinul Securității, în mare grabă, chiar a doua zi”.

• 1 octombrie 1948: adunarea prin care se cere trecerea greco-catolicilor la ortodoxie.
• 28-29 octombrie 1948: arestarea celor șase episcopi greco-catolici în funcție.
• 31 octombrie 1948: transferul la reședința de vară a Patriarhiei, la Dragoslavele.
• 1 decembrie 1948: Decretul nr. 358 pune capăt cultului greco-catolic.
• 3 decembrie 1949: Tit Liviu Chinezu este consacrat episcop în taină, la Căldărușani.
• 28 mai 1970: moartea cardinalului Iuliu Hossu, la București.