19 noiembrie

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Culegerile clasice nu consemnează niciun obicei legat anume de ziua de 19 noiembrie: nu are nume popular propriu, nu are interdicție proprie și nu are praznic al ei. Ziua capătă rost din răstimpul în care cade, iar acela este bine documentat: 19 noiembrie este în prima săptămână a postului Crăciunului, intrat la 15 noiembrie, și cade între Filipii de toamnă, un șir de zile ținute pentru lupi, socotit în mai multe feluri de la o parte de țară la alta. Dacă pe internet se găsește un obicei dat anume pe 19 noiembrie, el nu se află în Marian și nu se află în Niculiță-Voronca.

• Culegere etnograficăSimion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I, Cârnilegile ↗
• Culegere etnograficăElena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I ↗

Știi o tradiție legată de ziua asta, din satul sau din familia ta? Povestește-ne.

1. 1377

   Cea mai veche mențiune a Branului. Cancelaria regelui Ludovic I de Anjou a dat întregii comunități a sașilor din scaunul Brașovului privilegiul de a ridica, pe stânca lui Dietrich, o cetate nouă, cu munca și cu cheltuiala lor. Monumentul își socotește de la acest act prima atestare documentară. Lucrarea s-a încheiat în 1388, iar cetatea a avut de la început două rosturi: vamă, care reținea trei la sută din valoarea mărfurilor intrate și ieșite din Transilvania, și pază a trecătorii dinspre Țara Românească.

2. 1473

   Ziua de mijloc a bătăliei de la pârâul Vodna, la vreo 45 de kilometri de București, în care Ștefan cel Mare l-a învins pe Radu cel Frumos. Data nu este o zi, ci un răstimp de trei zile, 18-20 noiembrie, fiindcă luptele au curs fără întrerupere, iar cronica moldo-germană povestește cum moldovenii au hărțuit oastea muntenească zece zile înainte de izbire. Deosebirea dintre surse nu este la an, ci la ce se numește bătălia: unele cronologii o trec la 18 noiembrie, ziua primului asalt, dat în revărsatul zorilor, altele la 20, ziua în care s-a rupt tabăra. Bucureștii au fost luați la 23 noiembrie. Chestiunea se cântărește în studiul lui Gheorghe Clapa, Țara de Jos a Moldovei în epoca lui Ștefan cel Mare și Sfânt, apărut în Acta Moldaviae Meridionalis, XXVIII-XXIX, volumul 1.

3. 1784

   A douăsprezecea zi a răscoalei lui Horea, și una dintre cele în care se vede cum au început autoritățile să lucreze cu bani și cu făgăduieli. Provizoratul domeniului Zlatna a propus în această zi eliberarea din închisoarea de acolo a doi deținuți, cu făgăduiala libertății dacă îl vor prinde pe Horea; comisarul guvernial nu a dat propunerii mare însemnătate și a răspuns abia la 30 noiembrie. În aceeași zi, vicecomitele Albei, Ladislau Balo, scria din Aiud comitelui suprem al Hunedoarei despre prinderile și uciderile făcute de cetele nobiliare, iar un om din Alba Iulia, Dragoș Rațiu, dădea în fața magistratului orașului mărturie despre năvala răsculaților la Cricău. Toate acestea sunt adunate și cântărite în monografia lui David Prodan.

4. 1877

   A început asaltul armatei române asupra redutei otomane de la Rahova, pe malul drept al Dunării. Atacul era programat pe 7/19 noiembrie, cu două coloane, cea principală sub colonelul George Slăniceanu venind dinspre Lescovăț, iar operațiunea de la nord de Dunăre condusă de generalul George Lupu. Dorobanții maiorului Dimitrie Giurescu au sunat semnalul la 10:30 și au luat o redută din fața garnizoanei. În acea zi au murit patru ofițeri, printre ei maiorii Giurescu și Constantin Ene, și 148 de militari de trupă. Aici se naște și o încurcătură de calendar care strică multe liste: oștirea română își data actele pe stil vechi, deci bătălia se trece în cronologiile românești la 7 noiembrie, iar pe stil nou, folosit astăzi, cade la 19 noiembrie. Este aceeași zi, nu două.

5. 1860

   S-a încheiat la Timișoara conferința națională a fruntașilor politici români din Banat, convocată de Andrei Mocioni. Adunarea a adoptat o moțiune care cerea fie autonomia Banatului față de Ungaria, fie încorporarea lui în Marele Principat al Transilvaniei. Momentul cade între diploma din octombrie 1860, prin care Viena deschidea iarăși drumul vieții constituționale, și Dieta de la Sibiu din 1863-1864, cea în care românii aveau să fie pentru prima dată reprezentați pe măsura numărului lor.

6. 1882

   S-a născut la Binținți, în comitatul Hunedoara, satul care îi poartă astăzi numele, Aurel Vlaicu, inginer și constructor de aeroplane. A zburat întâi cu Vlaicu I, în 1910, pe câmpul de la Cotroceni, cu o mașină gândită și calculată de el, nu copiată; a murit în 1913, încercând să treacă Carpații cu Vlaicu II.

7. 1912

   S-a născut la Iași George Emil Palade, medic și biolog celular, singurul român care a luat un premiu Nobel pentru știință. L-a primit în 1974, pentru fiziologie și medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve, pentru descoperirile privind organizarea structurală și funcțională a celulei. Ribozomii, descriși de el la microscopul electronic, s-au numit la început granulele Palade.

8. 1942

   Operațiunea Uranus, contraofensiva sovietică de la Stalingrad, a lovit pe acest front Armata 3 română, așezată pe Donul mijlociu, la nord de oraș. Alegerea locului nu a fost întâmplătoare: statul major sovietic a căutat pe hartă sectoarele cel mai slab înzestrate cu artilerie antitanc ale fronturilor Axei, iar acelea erau sectoarele românești și cel italian. Ruperea frontului de aici a deschis drumul închiderii încercuirii de la Stalingrad și a fost pentru armata română cea mai grea pierdere de oameni dintr-o singură operațiune în tot războiul.

9. 1946

   S-au ținut primele alegeri parlamentare de după război, anunțate ca libere, și falsificate. Guvernul Petru Groza a dat victoria Blocului Partidelor Democratice, după un scrutin în care liste întregi de alegători au fost oprite de la vot, iar procesele-verbale au fost înlocuite. Cadrul se vede în hotărârile Conferinței de la Moscova a miniștrilor de externe ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite și Marii Britanii, din decembrie 1945, care cereau reorganizarea guvernului și alegeri libere; studiul lui Vasile Buga, de la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, urmărește cum s-a ajuns de la acea hotărâre la rezultatul anunțat.

10. 1979

    S-a deschis Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, ținut între 19 și 23 noiembrie. În plen, Constantin Pârvulescu, membru fondator al partidului, s-a ridicat împotriva lui Nicolae Ceaușescu și a cultului crescut în jurul familiei lui, și a cerut să nu mai fie reales în fruntea partidului. Congresul a fost încheiat cu o zi mai devreme decât fusese programat, iar Pârvulescu a fost marginalizat și i s-a fixat domiciliu obligatoriu.

11. 1984

    S-a deschis Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, ținut iarăși între 19 și 23 noiembrie. A operat modificări în statutul partidului, a ales organele conducătoare și l-a reales pe Nicolae Ceaușescu secretar general. Repetarea datei nu este întâmplătoare: congresele erau așezate dinadins în același răstimp al toamnei, ca parte a unui calendar politic fix.

12. 1837

    S-a născut la Densuș, în comitatul Hunedoara, Aron Densușianu, istoric literar și folclorist, profesor la Universitatea din Iași; a murit în 1900. Era fratele lui Nicolae Densușianu, cel care a strâns, în 1884-1885, prin chestionare trimise în sate, unul dintre cele mai bogate fonduri de răspunsuri despre obiceiuri, din care s-au scris pe urmă culegerile clasice folosite și pe pagina aceasta.

1. 461

   A început, la Roma, păstoria papei Hilarius, iar în același an, la aceeași dată, Libius Severus a fost proclamat împărat al Imperiului Roman de Apus. Puterea adevărată nu era însă a lui, ci a magistrului militum Ricimer, care făcea și desfăcea împărați la Ravenna; Severus e tipul împăratului de paie din ultimele două decenii ale apusului.

2. 636

   Califatul Rașidun a învins Imperiul Sasanid în bătălia de la al-Qadisiyyah, în Irakul de azi, una dintre luptele care au desfăcut Persia sasanidă. Data este nesigură în izvoarele arabe, care dau anul și uneori luna, nu ziua, iar cronologiile moderne o așază între 636 și 638.

3. 1341

   Ioan al V-lea Paleologul a fost încoronat împărat la Constantinopol, copil, în timpul războiului civil bizantin din 1341-1347. Lupta pentru regență dintre partida lui și cea a lui Ioan Cantacuzino a slăbit imperiul exact în anii în care turcii osmanlâi treceau pentru prima dată în Europa.

4. 1493

   Cristofor Columb a ajuns, în a doua călătorie, la insula pe care a numit-o San Juan Bautista și care se numește astăzi Puerto Rico.

5. 1703

   A murit la Bastilia prizonierul rămas în istorie drept omul cu masca de fier. Registrul închisorii îl trece sub numele Marchiali, iar cine a fost el cu adevărat este, de trei veacuri, una dintre cele mai discutate și mai prost documentate chestiuni ale istoriei franceze.

6. 1794

   Statele Unite și Regatul Marii Britanii au semnat tratatul Jay, care a închis o parte din chestiunile rămase deschise după războiul de independență american, între ele evacuarea fortificațiilor britanice de la hotarul de nord-vest.

7. 1816

   A fost întemeiată Universitatea din Varșovia, în Regatul Poloniei, aflat atunci în uniune personală cu Imperiul Rus.

8. 1863

   Abraham Lincoln a rostit cuvântarea de la Gettysburg, la sfințirea cimitirului militar de pe locul bătăliei din iulie al aceluiași an. Are 272 de cuvinte și a ținut cam două minute; vorbitorul principal al zilei, Edward Everett, vorbise două ceasuri înaintea lui.

9. 1969

   Modulul lunar al misiunii Apollo 12 a coborât în Oceanul Furtunilor, iar Charles Conrad și Alan Bean au devenit al treilea și al patrulea om care au pășit pe Lună. Au aselenizat la vreo două sute de metri de sonda Surveyor 3, din care au adus bucăți înapoi pe Pământ, prima piesă de tehnică omenească recuperată de pe alt corp ceresc.

10. 1977

    Președintele egiptean Anwar el-Sadat a ajuns în Israel, primul conducător arab care făcea o vizită oficială acolo; drumul deschis atunci a dus la acordurile de la Camp David și la pacea egipteano-israeliană din 1979.

11. 1985

    Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov s-au întâlnit pentru prima dată, la Geneva. Întâlnirea nu a produs un tratat, dar a produs o declarație pe care niciunul nu o mai spusese: un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată.