Reședință romană de 3.000 de metri pătrați, dezvelită la Novae, pe Dunăre

Pe malul bulgăresc al Dunării, la Novae, arheologii de la Universitatea din Varșovia au dezvelit un complex rezidențial de peste 3.000 de metri pătrați, cu băi private, tencuieli pictate și pardoseli din cărămizi colorate. Echipa crede că a ajuns la praetorium, casa legatului care comanda legiunea I Italica. Identificarea nu e însă încheiată, iar raportul de săpătură publicat spune limpede de ce.

Ce au găsit arheologii la Novae în 2026

Novae se află lângă Svishtov, pe malul drept al Dunării, aproape în fața Zimnicei. A fost, din a doua jumătate a secolului I, garnizoana legiunii I Italica și unul dintre punctele grele ale provinciei Moesia Inferior. Polonezii și bulgarii sapă acolo împreună din 1960.

Anunțul Universității din Varșovia despre campania din 2026 vorbește despre un complex de peste 3.000 de metri pătrați. În sezonul acesta au apărut mai multe bazine ale unui ansamblu de băi, pereți cu tencuială pictată și pardoseli din cărămizi de mai multe culori. Lista obiectelor mici e neobișnuită pentru un castru: o statuetă de bronz a lui Priap, din care se cunosc doar cinci exemplare pe Dunărea de Jos; un cap sculptat al lui Mithras; un fragment din portretul de marmură al unui împărat; un ornament arhitectonic în formă de con de pin, rar în zonă; două altare cu inscripție, unul păstrat cu textul întreg; și o montură de inel din aur.

Nu e decorul unei barăci de soldați. Fiecare dintre piesele acestea apare, de obicei, în case scumpe sau în spații de reprezentare.

De ce cred cercetătorii că e reședința legatului?

Pentru că asta caută de câțiva ani, cu metodă. Legatul legiunii, legatus legionis, venea din ordinul senatorial și avea nevoie de o casă pe măsura rangului. Praetorium este numele latin al acestei reședințe, iar în planurile castrelor romane locul ei este previzibil.

Universitatea din Varșovia a deschis în retentura, partea din spate a castrului, un sector special pentru această căutare. Două lucruri au indicat zona: o inscripție refolosită, care pomenește un legat de legiune, și resturi masive de construcție documentate acolo încă în 2005.

Baia privată e argumentul cel mai greu. Un ansamblu de bazine, cu apă caldă și pardoseli scumpe, nu se construiește pentru uz colectiv în mijlocul unui cartier militar.

Ce spun sursele și raportul de săpătură

Rezultatele din sectorul acesta au fost publicate anul trecut. Agnieszka Tomas și Emil Jęczmienowski au scos în revista Novensia raportul campaniilor 2021-2024, sub un titlu care spune tot: posibila localizare a praetorium-ului și a viei decumana.

Raportul descrie trei suprafețe deschise, de 110, 75 și 60 de metri pătrați, și paisprezece fundații de piatră. Cronologia merge de la sfârșitul secolului I până în antichitatea târzie, cu șapte faze de construcție într-una dintre suprafețe. Un perete din faza a doua are 0,90 metri grosime și e legat cu mortar; zidurile păstrate ajung pe alocuri la 2,5 metri înălțime. În fazele târzii apare opus mixtum, iar locuirea continuă până la începutul secolului al VII-lea. Aproximativ 600 de obiecte mici au fost inventariate: monede, arme, sticlă, bronzuri, ceramică, un inel de argint, un pieptene de os.

Un obiect din listă are numele lui legat de România: o cataramă de centură de tip Sucidava-Kranj, categorie botezată după cetatea de la Celei, în comuna Corabia, și după orașul sloven Kranj.

Aceleași săpături au dat și cărămizi ștampilate, dovada unităților care au lucrat la construcții. Iar nivelul Dunării a scăzut atât de mult în 2026 încât echipa a putut cartografia pe malul expus resturi de arhitectură, ceramică și țigle, în zona unde s-ar putea afla portul antic al Novae.

Ce se știa deja despre castrul de la Novae?

Mult, și tocmai de aceea descoperirea are greutate. Cele șase decenii de săpături poloneze au dezvelit la Novae principia, adică sediul comandamentului, spitalul militar și termele. Planul castrului e cunoscut în bună parte, iar zidurile lui sunt vizibile azi în parcul arheologic de lângă Svishtov.

Lipsea însă exact casa comandantului. Într-un castru unde se știe unde era comandamentul, unde era spitalul și unde erau băile trupei, absența reședinței legatului era o gaură în plan. De aici și insistența pe retentura.

Peste nivelurile romane s-a așezat apoi un oraș romano-bizantin, cu o bazilică și cu locuire până în secolul al VII-lea. Asta complică lucrurile: fiecare fază nouă a refolosit pietrele celei vechi, iar arheologii trebuie să separe șapte etape suprapuse ca să ajungă la casa secolului al II-lea.

Cine era legatul legiunii I Italica?

Legiunea I Italica a fost înființată de Nero și mutată la Novae, unde a rămas secole. Comandantul ei nu era un militar de carieră ridicat din rând, ci un senator aflat într-o etapă a cursus honorum. Trecea prin comanda legiunii spre guvernarea unei provincii.

Un astfel de om aducea cu el personal, mobilier, gusturi și cult propriu. Statueta de Priap și capul lui Mithras se explică mai bine în contextul unei case de rang înalt decât într-un depozit militar. Altarele cu inscripție sunt, la rândul lor, obiecte de reprezentare: cineva a plătit ca numele lui să rămână scris.

Ce legătură are Novae cu spațiul românesc?

Una directă. Novae stă pe Dunăre, în fața Câmpiei Române, iar legiunea I Italica a fost implicată în războaiele lui Traian cu dacii. Moesia Inferior includea Dobrogea de azi, așa că administrația de la sud de fluviu și cea de la nord au funcționat mult timp împreună.

În antichitatea târzie, aceeași graniță leagă Novae de Sucidava. Catarama de tip Sucidava-Kranj, găsită în sectorul cercetat, circulă în secolele al VI-lea și al VII-lea pe ambele maluri. Ce se descoperă la Novae ajută, practic, la citirea siturilor de pe malul românesc.

Ce nu se știe încă?

Chiar identificarea. Raportul publicat în Novensia spune explicit că cercetarea rămâne preliminară și că rezultatele sprijină alegerea metodelor pentru explorarea viitoare a sectorului, fără să localizeze definitiv praetorium-ul. Formularea aleasă de conducătorul proiectului, profesorul Piotr Dyczek, e prudentă în același sens: cel mai probabil praetorium, reședința legatului care comanda legiunea.

Deschise rămân și datarea exactă a fazelor de lux, întinderea reală a complexului, felul în care băile se legau de restul casei și, mai ales, portul. Locul unde acostau navele la Novae e una dintre marile întrebări nerezolvate ale sitului, iar seceta din 2026 a oferit doar o fereastră de observație, nu un răspuns.

Locuințele adâncite de după epoca romană, atribuite avarilor, ridică o a doua serie de întrebări, despre cine mai era acolo după ce legiunea a plecat și cum au trecut acești oameni fluviul spre sud.