Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Abonează-te
Ziua în istorie

27 septembrie

Pe 27 septembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul cărturar de origine georgiană care a dat Țării Românești tiparul, școli și predici în limba română. În istoria românilor, ziua marchează și sfârșitul unei epoci: moartea regelui Carol I, după 48 de ani de domnie, și trecerea coroanei către Ferdinand I.

5
Sfinți
14
România
18
Lume
Mergi la ziua de azi Tot calendarul →
Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești

Mitropolit al Țării Românești, cărturar, tipograf și martir, de origine georgiană (Ivir) · secolul XVII, începutul secolului XVIII (activitate atestată în jurul anului 1690)
Documentat istoric

Antim, numit la botez Andrei, s-a născut în Iviria (Georgia de azi) și, după ce a trecut prin robia otomană, a ajuns la Constantinopol, unde a deprins limbile greacă, turcă, slavonă și arabă, precum și meșteșugul sculpturii, picturii și broderiei. Către anul 1690 a fost adus la București de domnitorul Constantin Brâncoveanu, a învățat tiparul în tipografia domnească și s-a mutat apoi la Mănăstirea Snagov, unde a înființat o nouă tipografie. A fost ales stareț la Snagov, apoi episcop de Râmnic și, în cele din urmă, mitropolit al Țării Românești, tipărind sau îndrumând 63 de cărți în română, greacă, arabă și georgiană și ctitorind Mănăstirea Antim din București. Tradiția bisericească, păstrată în Sinaxar, arată că a fost înlăturat din scaunul mitropolitan și trimis în exil sub paza soldaților otomani, care l-au ucis prin tăierea capului, trupul fiindu-i aruncat în apele Tungiei, afluent al Mariței. Activitatea sa culturală și ecleziastică este bine atestată prin cărțile și ctitoriile rămase; împrejurările exacte ale morții sunt cunoscute mai ales din tradiția hagiografică a Bisericii.

Ce spun izvoarele: Opera tipografică și funcțiile bisericești sunt atestate prin cărți și ctitorii rămase; moartea violentă e relatată de tradiția bisericească.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfântul Mucenic Calistrat și cei împreună cu dânsul patruzeci și nouă de mucenici

Ostaș roman martirizat, originar din Cartagina, împreună cu alți 49 de mucenici · sfârșitul secolului III, începutul secolului IV (sub Dioclețian și Maximian, 284-305)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Potrivit Sinaxarului, Calistrat era ostaș în garnizoana Romei, în vremea împărților Dioclețian și Maximian, care au ordonat persecutarea creștinilor prin obligarea la jertfe aduse zeilor păgâni. Denunțat de camarazii săi, care l-au auzit rugându-se noaptea în numele lui Hristos, a fost adus înaintea voievodului Persentin și, refuzând să jertfească, a fost supus la torturi grele. Textul hagiografic povestește că a fost bătut, tras pe cioburi și aruncat în mare într-un sac, din care ar fi scăpat viu - o minune care i-ar fi convertit pe mai mulți dintre gărzile sale. Împreună cu ceilalți convertiți, în numă de 49, a fost ucis, potrivit tradiției, în majoritate prin decapitare. Viața sa este cunoscută exclusiv din texte hagiografice scrise mult după evenimentele relatate, fără alte surse istorice independente citate în materiale.

Ce spun izvoarele: Singura sursă este Sinaxarul și viața hagiografică, redactate la mult timp după persecuțiile romane.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Epiharia

Muceniță creștină din Roma, martirizată sub împăratul Dioclețian · sfârșitul secolului III, începutul secolului IV
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul o așază la Roma, în timpul persecuției lui Dioclețian, prinsă de un funcționar roman numit Chesarie. Este relatat că a mărturisit deschis credința creștină, motiv pentru care a fost supusă la torturi - atârnată și cu trupul sfâșiat - și în final ucisă prin sabie. Ca și în cazul altor martiri din aceeași perioadă, povestea vieții și a morții ei se bazează exclusiv pe textul hagiografic al Sinaxarului, fără alte atestări istorice independente citate în materiale.

Ce spun izvoarele: Cunoscută doar din texte hagiografice bisericești, scrise mult după perioada persecuțiilor romane.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Achilina din Zagliveri

Muceniță creștină dintr-un sat de lângă Tesalonic, ucisă de autoritățile otomane · 1764 (martirizată la 19 ani)
Parțial documentat

Potrivit tradiției păstrate de Biserică, Achilina s-a născut într-un sat de lângă Tesalonic, aflat sub stăpânire otomană, într-o familie în care tatăl a trecut la islam după ce a ucis un turc, pentru a evita pedeapsa capitală, în vreme ce mama ei a rămas creștină și a crescut-o în această credință. Presată de tatăl ei și de autoritățile otomane să treacă la islam, Achilina a refuzat, fiind supusă mai multe zile la tortură. A fost martirizată pe 27 septembrie 1764, la 19 ani. Are o dată de martiriu precisă, ceea ce o situează mai clar în timp decât alți mucenici ai perioadei romane, dar biografia îi este cunoscută mai ales din tradiția hagiografică greacă a vremii, fără documente civile citate în materiale.

Ce spun izvoarele: Are dată precisă de martiriu, dar viața îi este cunoscută mai ales din tradiția hagiografică, fără documente civile citate în materiale.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Duminica a 18-a după Rusalii (Pescuirea minunată)

Duminică din calendarul liturgic ortodox, numită după pericopa evanghelică citită în această zi, despre pescuirea minunată
Tradiție, fără izvoare contemporane

Această zi din calendarul bisericesc nu comemorează un sfânt, ci reprezintă a 18-a duminică după Rusalii, numită convențional Pescuirea minunată, după episodul evanghelic citit la Liturghie. Materialele disponibile pentru această dată nu conțin detalii suplimentare despre conținutul pericopei sau al predicii asociate. Legătura dintre pagina acestei duminici și biografia mitropolitului Visarion Puiu, publicată de aceeași sursă bisericească, ține de o asociere editorială ulterioară, nu de o legătură istorică directă cu sărbătoarea din Sinaxar. Nu este vorba, așadar, despre un sfânt canonizat, ci despre o rânduială liturgică mobilă, legată de calendarul pascal.

Ce spun izvoarele: Este o zi liturgică legată de un text evanghelic, nu o comemorare a unei persoane istorice.

Canonizare: Nu se aplică: este o duminică din calendarul liturgic, nu un sfânt canonizat.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune: culesul viei, strânsul holdelor și scurtarea zilelor

Septembrie e numit în calendarul popular Răpciune, dar și vinimeri sau vinițel, adică luna vinului, semn că partea aceasta a anului aducea culesul viei și începutul must-ului. O zicală culeasă de Simion Florea Marian spune că „în luna răpciune cad copiii pe tăciuni”, așa cum „în brumar cad și cei mari” - o imagine a zilelor tot mai scurte și a nopților tot mai lungi, când gospodăriile se strâng mai mult pe lângă vatră.

În Agricultura la români, Tudor Pamfile leagă acest răstimp de câteva lucrări de bază ale câmpului: strânsul holdelor rămase pe câmp, culesul păpușoilor (porumbului) și treieratul, munci care încheiau anul agricol înainte de venirea frigului.

În planul lui Marian pentru sărbătorile de toamnă apar, ca praguri simbolice ale acestei perioade, Tăierea capului Sfântului Ioan și Ziua Crucii, repere care marcau trecerea spre toamna adâncă. În credințele populare consemnate de Elena Niculiță-Voronca, toamna este anotimpul în care „se desparte vara”, iar Arhanghelul predă vietățile în grija Sfântului Nicolae, care le poartă de grijă până la Bobotează - o imagine a lumii sătești care se pregătea, odată cu scurtarea zilelor, pentru anotimpul rece.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Evenimente

Pe 27 septembrie, în istoria României

  1. 1827

    S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, istoric și filolog, membru al Societății Academice Române.

  2. 1874

    România semnează la Berna, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale Generale, viitoarea Uniune Poștală Universală.

  3. 1896

    Împăratul Franz Joseph, regele Carol I al României și regele Alexandru I al Serbiei inaugurează la Orșova canalul navigabil de la Porțile de Fier.

  4. 1897

    A murit Alexandru Roman, membru fondator al Academiei Române.

  5. 1910

    Aurel Vlaicu efectuează primul raid aerian din România, parcurgând traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.

  6. 1914

    Moare regele Carol I al României, după o domnie de 48 de ani, și este succedat de Ferdinand I al României.

  7. 1952

    S-a născut Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român.

  8. 1962

    S-a înființat Universitatea din Timișoara, viitoarea Universitate de Vest.

  9. 1972

    A murit Maria Lătărețu, cântăreață de muzică populară românească.

  10. 1991

    Au început la București lucrările Congresului Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, primul congres postbelic al formațiunii; Corneliu Coposu este ales președinte.

  11. 1991

    S-a născut Simona Halep, jucătoare română de tenis de câmp.

  12. 1999

    România a depus la Bruxelles Programul național anual de pregătire a aderării la NATO.

  13. 2001

    Guvernul României adoptă Planul Național de Aderare la NATO, pas către invitația de la summitul de la Praga din 2002 și integrarea din 2004.

  14. 2016

    A murit Sebastian Papaiani, actor român.

Evenimente

Pe 27 septembrie, în lume

  1. 1066

    William Cuceritorul și armata sa pornesc de la gura râului Somme, începând cucerirea normandă a Angliei.

  2. 1529

    Începe Primul Asediu al Vienei de către otomani, sub conducerea lui Soliman Magnificul.

  3. 1590

    Papa Urban VII moare la 13 zile după alegere, cel mai scurt pontificat din istorie.

  4. 1777

    Lancaster, Pennsylvania, devine pentru o zi capitala Statelor Unite, după evacuarea Congresului din Philadelphia.

  5. 1821

    Mexicul își câștigă independența față de Spania.

  6. 1822

    Jean-François Champollion anunță la Paris descifrarea hieroglifelor egiptene cu ajutorul Pietrei de la Rosetta.

  7. 1825

    Se inaugurează în Anglia prima linie de cale ferată din lume, între Stockton și Darlington.

  8. 1854

    Vaporul american SS Arctic se scufundă după o coliziune cu vasul francez Vesta, în largul Newfoundlandului; sute de oameni mor.

  9. 1905

    Albert Einstein publică studiul din care va rezulta celebra relație E=mc2.

  10. 1922

    Regele Constantin I al Greciei este forțat să abdice în favoarea fiului său, George al II-lea.

  11. 1939

    Varșovia capitulează în fața trupelor germane, după zece zile de asediu.

  12. 1940

    Germania, Italia și Japonia semnează la Berlin Pactul Tripartit, formând Axa.

  13. 1959

    Taifunul Vera lovește insula japoneză Honshu, ucigând aproape 5.000 de oameni.

  14. 1996

    Talibanii cuceresc Kabulul, îl execută pe președintele Najibullah și instaurează Emiratul Islamic al Afganistanului.

  15. 1998

    Motorul de căutare Google își revendică retroactiv această dată drept ziua de naștere.

  16. 2002

    Timorul de Est devine cel de-al 191-lea membru al Organizației Națiunilor Unite.

  17. 2007

    NASA lansează sonda Dawn pentru a studia protoplaneta Vesta și planeta pitică Ceres.

  18. 2008

    Astronautul chinez Zhai Zhigang devine primul chinez care efectuează o ieșire în spațiu, în cadrul misiunii Shenzhou 7.