Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Ziua în istorie

30 septembrie

Pe 30 septembrie, calendarul ortodox îl cinstește pe Sfântul Grigorie Luminătorul, cel socotit apostolul și întâiul ierarh al Armeniei, alături de muceniceniile Sfintelor Ripsimia și Gaiani. Din istoria românească a zilei rămân mai ales momente de secol XX, de la moartea unor scriitori și oameni politici până la întronizarea unui patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi, așezați în istoria lor.

Cum citim Sinaxarul: viețile sfinților au fost scrise pentru credincioși, de multe ori la mult timp după evenimente, și păstrează felul de a povesti al vremii lor. Aici le punem în contextul istoric: cine a fost fiecare, unde și când a trăit, de ce a fost persecutat sau cinstit și când a fost trecut în rândul sfinților. Spunem deschis ce se sprijină pe documente și ce ne-a rămas doar prin tradiție.

Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei celei Mari

Episcop, considerat apostolul și evanghelizatorul Armeniei, întâiul ei ierarh oficial · cca. 239-329 d.Hr. (sec. III-IV)
Parțial documentat

Tradiția Bisericii, păstrată în Sinaxar și în viața sa hagiografică, îl spune fiu al lui Anak, un nobil de origine persană implicat în asasinarea regelui Armeniei; crescut creștin la Cezareea Capadociei, în Imperiul Roman, a ajuns mai târziu în slujba lui Tiridat, viitorul rege al Armeniei, fără să dezvăluie legătura tatălui său cu uciderea predecesorului regal. Potrivit acestei tradiții, pentru refuzul de a aduce jertfă zeilor păgâni alături de rege, dar și după ce s-a aflat cine fusese tatăl său, Tiridat l-a supus la chinuri și l-a aruncat într-o groapă adâncă, unde ar fi rămas ani buni. Aceeași tradiție leagă eliberarea lui de vindecarea și convertirea regelui, moment din care Grigorie a putut începe creștinarea Armeniei, devenind episcop și ctitorind biserici. Ceea ce se știe cu mai multă certitudine istorică este rolul său central în transformarea Armeniei în primul stat care a adoptat oficial creștinismul, la începutul secolului al IV-lea, și participarea sa (sau a urmașilor apropiați, în funcție de sursă) la evenimentele legate de Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din 325. Episoadele biografice concrete, groapa, anii de captivitate, vindecarea miraculoasă a regelui, aparțin însă țesăturii hagiografice, scrisă și transmisă mult după epoca evenimentelor.

Ce spun izvoarele: Rolul său de evanghelizator al Armeniei este atestat istoric, dar episoadele biografice detaliate provin din tradiția hagiografică armeană, redactată la un interval considerabil după epoca sa.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Gaiani

Călugăriță de neam nobil, martiră creștină în Armenia · sec. III-IV (vremea împăratului Dioclețian)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Potrivit Sinaxarului și vieții sale hagiografice, Gaiani era o călugăriță de neam mare care a trăit pe vremea persecuției lui Dioclețian, împăratul roman ale cărui edicte de la începutul secolului al IV-lea cereau tuturor supușilor să aducă jertfă zeilor statului. Alături de Ripsimia, a fugit din calea unei căsătorii impuse și s-a refugiat în Armenia, unde regele Tiridat, aflând de ele, le-a prins și a încercat să o silească pe Ripsimia să i se supună. Refuzul acesteia a atras represalii asupra întregului grup: tradiția povestește că Gaiani a fost străpunsă, jupuită parțial și ucisă cu pietre, apoi decapitată, alături de alte peste treizeci de călugărițe și șaptezeci de bărbați creștini. Episodul e legat, în tradiția Bisericii Armene, de convertirea ulterioară a regelui Tiridat prin Sfântul Grigorie Luminătorul. Nu există alte surse independente de tradiția hagiografică pentru confirmarea detaliilor martiriului.

Ce spun izvoarele: Cunoscută exclusiv din tradiția hagiografică armeană, scrisă mult după evenimentele povestite.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfânta Muceniță Ripsimia

Călugăriță de neam nobil, martiră creștină în Armenia · sec. III-IV (vremea împăratului Dioclețian)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Tradiția o prezintă pe Ripsimia drept o femeie de neam mare, călugăriță, care a refuzat să se supună unei căsătorii impuse, probabil legate de curtea imperială din vremea lui Dioclețian, și a fugit împreună cu Gaiani în Armenia. Regele armean Tiridat, aflând de frumusețea și de refuzul ei, a adus-o la curte și a încercat să o silească la o unire nelegitimă; potrivit Sinaxarului, ea a rezistat, iar regele nu și-a putut împlini voința. Prinsă din nou după ce a fugit, a fost supusă la torturi grele, tăierea limbii, arderea trupului, scoaterea ochilor, și a murit în urma acestor chinuri, alături de alte femei și bărbați creștini uciși în același episod. Moartea ei este legată în tradiția armeană de nebunia și apoi convertirea regelui Tiridat, moment fondator pentru creștinarea Armeniei prin Sfântul Grigorie Luminătorul. Detaliile concrete ale povestirii aparțin exclusiv hagiografiei, fără confirmare din alte tipuri de izvoare.

Ce spun izvoarele: Cunoscută exclusiv din tradiția hagiografică armeană, scrisă mult după evenimentele povestite.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune: culesul viilor și încuierea pământului de Ziua Crucii

Septembrie e numit în calendarul popular răpciune sau vinimeriu, vinițel, adică luna vinului, pentru că atunci se coc și se culeg strugurii, iar în gospodării începe teascul. O zicală din Bucovina leagă începutul acestei luni de primele semne ale răcelii care vine: „în luna răpciuni cad copiii pe tăciuni”, ea fiind pusă în oglindă cu brumarul care urmează, când frigul se întețește și frunza se usucă de-a binelea.

În aceeași parte a anului cade Ziua Crucii (14 septembrie), socotită de sate un hotar al anului agricol: dacă de Sfântul Alexie, în primăvară, pământul se descuia și scotea la iveală șerpii și celelalte jivine, de Ziua Crucii se credea că pământul se încuie la loc, iar vietățile se retrag sub el pentru iarnă. Era, în mintea satului, semnul limpede că vara s-a încheiat și că trebuie începute pregătirile pentru sezonul rece.

În gospodărie, această perioadă aducea strângerea de pe câmp a ultimelor holde și culesul porumbului, munci descrise pe larg în scrierile despre agricultura tradițională, alături de treierat. Se apropia totodată și coborârea turmelor de la munte, semn al încheierii pășunatului de vară, deși obiceiurile precise legate de sâmbra oilor pentru acest interval nu apar în extrasele etnografice disponibile.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Evenimente

Pe 30 septembrie, în istoria României

  1. 1790

    A murit Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot al Țării Românești.

  2. 1882

    A murit Mihail Pascaly, actor, autor dramatic și traducător român.

  3. 1916

    A murit Mihail Săulescu, poet și dramaturg român.

  4. 1932

    A murit Constantin Coandă, general și om politic român.

  5. 1952

    S-a născut Ricky Dandel, solist vocal, compozitor și prezentator român.

  6. 1964

    S-a născut Mihai Constantin, actor român de teatru, film și televiziune.

  7. 1967

    S-a născut Teodora Brody, solistă de jazz, compozitoare și textieră română.

  8. 1972

    A murit Grigore Cugler, scriitor, compozitor și diplomat român.

  9. 1975

    S-a născut Marius Urzică, gimnast și antrenor român.

  10. 1981

    S-a născut Dana Plotogea, biatlonistă din România.

  11. 1983

    S-a născut Diana Dumitrescu, actriță română.

  12. 1983

    S-a născut Andreea Mădălina Răducan, gimnastă română.

  13. 2006

    A murit András Sütő, scriitor român de etnie maghiară.

  14. 2007

    Daniel Ciobotea este întronizat arhiepiscop al Bucureștilor și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

  15. 2007

    Rabinul Shlomo Sorin Rosen este instalat ca rabin în comunitățile evreiești din România.

  16. 2007

    A murit David Ohanesian, bariton român de etnie armeană.

  17. 2017

    A murit Iulian Vlad, general român, șef al Securității în cadrul DSS.

Evenimente

Pe 30 septembrie, în lume

  1. 1139

    Un cutremur puternic lovește Caucazul, în apropiere de Ganja, provocând, potrivit estimărilor, până la 300.000 de morți.

  2. 1342

    O armată anglo-bretonă înfrânge o forță franco-bretonă mult mai numeroasă, în prima bătălie terestră a Războiului de o Sută de Ani.

  3. 1399

    Henry Bolingbroke îl înlătură pe Richard al II-lea și se proclamă rege al Angliei sub numele de Henric al IV-lea.

  4. 1520

    Suleiman Magnificul este proclamat sultan al Imperiului Otoman.

  5. 1790

    Leopold al II-lea devine împărat al Sfântului Imperiu Roman.

  6. 1791

    Are loc la Viena premiera operei „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, cu două luni înainte de moartea compozitorului.

  7. 1846

    William Thomas Green Morton realizează prima extracție dentară fără durere, sub narcotic.

  8. 1863

    Premiera operei „Pescuitorii de perle” de Georges Bizet are loc la Théâtre-Lyrique din Paris.

  9. 1880

    Astronomul amator american Henry Draper realizează prima fotografie a Nebuloasei Orion.

  10. 1895

    Madagascar devine protectorat francez.

  11. 1935

    Are loc la Boston premiera operei „Porgy and Bess” de George Gershwin.

  12. 1938

    Germania, Italia, Marea Britanie și Franța semnează Acordul de la München, prin care Cehoslovacia trebuie să cedeze Sudetele Germaniei.

  13. 1939

    Generalul Władysław Sikorski devine primul prim-ministru al guvernului polonez în exil, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

  14. 1954

    Submarinul american USS Nautilus intră în serviciu, fiind prima navă cu propulsie nucleară din lume.

  15. 1955

    Actorul american James Dean suferă răni fatale într-un accident auto lângă Cholame, California.

  16. 1966

    Botswana, fost protectorat britanic, își câștigă independența față de Marea Britanie.

  17. 1968

    Avionul Boeing 747 este prezentat publicului pentru prima dată.

  18. 1972

    În Suedia este deschis Podul Öland, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa.

  19. 2005

    Cotidianul danez Jyllands-Posten publică o serie de caricaturi ale profetului Mahomed, declanșând un val de proteste în lumea islamică.

  20. 2009

    Un cutremur puternic în largul Sumatrei ucide peste 1.100 de oameni și afectează peste un milion.