Sari la conținut
Ultimele
HISTORIX.RO
Radar Comunism

De la Gagarin la Prunariu: cum arăta cursa spațială văzută din blocul estic

Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul român care a zburat în spațiu, la bordul navei Soiuz 40, în cadrul programului sovietic Intercosmos, alături de comandantul Leonid Popov.

LD
Adaptat de Laurentiu Dicu
18 septembrie 2026, 11:04 · 4 min de citit
Sursa originală
Agenția Spațială Română (ROSA) · „14 mai 2021-40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiu”
Publicat 2026 · română
Citește originalul ↗
Leonid Popov și Dumitru Prunariu în costume de cosmonauți, zâmbind după aterizare, înconjurați de oameni
Leonid Popov și Dumitru Prunariu, la scurt timp după aterizarea capsulei Soiuz 40, în urma misiunii din 14 mai 1981. Foto: Radu Cristescu / Wikimedia Commons · Domeniu public
Pe scurt
  • 01Dumitru Prunariu s-a născut pe 27 septembrie 1952, la Brașov, oraș numit atunci Orașul Stalin.
  • 02A zburat cu nava Soiuz 40, în programul Intercosmos, alături de comandantul sovietic Leonid Popov, lansare pe 14 mai 1981.
  • 03A fost al 103-lea cosmonaut din lume și primul român în spațiu.

Dumitru Prunariu, născut la Brașov în 1952, a zburat în spațiu la bordul navei Soiuz 40, lansată pe 14 mai 1981, alături de comandantul sovietic Leonid Popov. Misiunea, parte a programului Intercosmos, l-a făcut al 103-lea cosmonaut din lume și primul român ajuns pe orbită.

Context

Programul Intercosmos a fost mecanismul prin care Uniunea Sovietică a dus în spațiu cosmonauți din statele aliate, la mai bine de două decenii după zborul lui Iuri Gagarin. Pentru Moscova, era o formă de diplomație tehnologică: fiecare misiune arăta unitatea blocului estic sub conducere sovietică și oferea statelor partenere un moment de mândrie națională, atent gestionat propagandistic.

România anilor 1980 se afla sub regimul Ceaușescu, într-o relație oficial aliată, dar tensionată în multe privințe, cu Moscova. Selecția unui cosmonaut român pentru Intercosmos s-a produs în acest cadru politic: un gest cu miză simbolică, gândit să confirme apartenența țării la structura sovietică, chiar și atunci când relația bilaterală nu era lipsită de fricțiuni.

În acest context a fost selectat Dumitru Prunariu, născut pe 27 septembrie 1952, la Brașov, oraș care în anii stalinismului se numea Orașul Stalin, un detaliu care spune multe despre epoca în care s-a născut viitorul cosmonaut.

Ce s-a întâmplat, cu date

Dumitru Prunariu a zburat cu nava Soiuz 40, alături de comandantul de misiune, colonelul sovietic Leonid Popov. Lansarea a avut loc pe 14 mai 1981, la ora 20:16:38, ora Bucureștiului. Nava s-a cuplat cu complexul orbital Saliut 6, unde echipajul a rămas pe durata misiunii.

  • Lansare: 14 mai 1981, ora 20:16:38 (ora Bucureștiului)
  • Aterizare: 22 mai 1981, ora 16:58
  • Durata misiunii: 7 zile, 20 de ore și aproximativ 42 de minute
  • Aproximativ 124-125 de rotații în jurul Pământului (cifrele diferă ușor între surse)
  • Aproximativ 5,2 milioane de kilometri parcurși (5.226.000 km, potrivit Agenției Spațiale Române)
  • Al 103-lea cosmonaut din lume, primul român în spațiu

După zbor, cariera lui Prunariu a continuat în domenii legate strict de aviație și spațiu, dar și în structuri de decizie civile și militare. A fost inginer aerospațial și ofițer-inginer în aviația militară, apoi, din datele disponibile, a condus Departamentul Aviației Civile din Ministerul Transporturilor între 1990 și 1991. Între 1998 și 2004 a condus Agenția Spațială Română, iar între 2004 și 2005 a fost ambasador al României în Federația Rusă.

Este general-locotenent în retragere al Forțelor Aeriene Române, iar din 2011 este membru de onoare al Academiei Române. Pe 27 septembrie 2026, Dumitru Prunariu va împlini 74 de ani.

Ce spun sursele

Datele despre zbor provin din materialele Agenției Spațiale Române (ROSA), care consemnează ora lansării și a aterizării, durata misiunii și experimentele efectuate la bord, precum și din fișa misiunii Soiuz 40 din catalogul NASA (NSSDCA) și de pe site-ul de specialitate Spacefacts. Biografia și funcțiile ulterioare sunt confirmate de pagina Academiei Române dedicată membrilor de onoare și de biografia publicată de Federația Internațională de Astronautică. Sursele diferă ușor la unele cifre, precum durata exactă, numărul de orbite și distanța parcursă, motiv pentru care le-am redat cu aproximație.

Pentru cadrul programului Intercosmos, am folosit prezentarea ROSA: România era parte, din 1968, la acordul interguvernamental Intercosmos al țărilor socialiste, iar selecția candidaților români a început în 1977. Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu au fost aleși dintre șapte finaliști și s-au pregătit, din 1978, la Orășelul Stelar. Lectura politică a programului, ca instrument de diplomație al Uniunii Sovietice, ține de interpretarea istoricilor și este prezentată aici ca atare.

Surse

  • 14 mai 2021-40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiu, Agenția Spațială Română (ROSA), https://rosa.ro/14-mai-2021-40-de-ani-de-la-primul-zbor-al-unui-roman-in-spatiu/
  • 34 de ani de la zborul primului cosmonaut român în spaţiu, Dumitru-Dorin Prunariu, Agenția Spațială Română (ROSA), https://rosa.ro/34-de-ani-de-la-zborul-primului-cosmonaut-roman-in-spatiu-dumitru-dorin-prunariu/
  • Dumitru-Dorin Prunariu, cosmonaut, inginer, membru de onoare (2011), Academia Română, https://acad.ro/acad_membri/membri/Prunariu_Dumitru.html
  • Soyuz 40 (NSSDCA/COSPAR ID 1981-042A), NASA Space Science Data Coordinated Archive, https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft/display.action?id=1981-042A
  • Spaceflight mission report: Soyuz 40, Spacefacts, https://www.spacefacts.de/mission/english/soyuz-40.htm
  • Dumitru-Dorin Prunariu (biografie), International Astronautical Federation, https://www.iafastro.org/biographie/dumitru-dorin-prunariu.html
  • Orașul Stalin pe înțelesul tuturor, Muzeul Județean de Istorie Brașov, https://www.brasovistorie.ro/proiecte/orasul-stalin-pe-intelesul-tuturor
✓ Ce știm sigur
  • Data și ora lansării: 14 mai 1981, ora 20:16:38, ora României (17:16:38 UTC).
  • Data și ora aterizării: 22 mai 1981, ora 16:58, ora României.
  • Durata misiunii: 7 zile, 20 de ore și aproximativ 42 de minute.
  • Circa 124-125 de orbite și aproximativ 5,2 milioane de kilometri parcurși.
  • Cuplarea navei Soiuz 40 cu stația orbitală Saliut 6, pe 15 mai 1981.
  • Funcțiile ocupate ulterior de Prunariu: președinte al Agenției Spațiale Române (1998-2004), ambasador în Federația Rusă (2004-2005), general-locotenent în retragere, membru de onoare al Academiei Române din 2011.
? Ce rămâne neclar
  • Cifrele exacte privind durata misiunii, numărul de orbite și distanța parcursă diferă ușor între surse.
  • Sursele consultate descriu experimentele doar pe scurt (ROSA menționează 22 de experimente, între care ASTRO, NANOBALANȚA și BIODOZA); rezultatele lor științifice nu sunt detaliate.
Contextul românesc

Zborul lui Dumitru Prunariu a avut loc în plin regim Ceaușescu, într-un moment în care România își juca cu grijă poziția în blocul sovietic. Selecția sa pentru programul Intercosmos a fost, dincolo de performanța personală, un gest cu miză politică, menit să confirme loialitatea oficială față de Moscova într-o perioadă de relații bilaterale complicate. Pentru context mai larg despre epoca comunistă din România, vezi dosarul dedicat perioadei comuniste de pe historix.ro.

Acest articol este o adaptare în limba română, cu context suplimentar. Informațiile științifice aparțin autorilor sursei originale. Cum lucrăm la Radar

LD Adaptat de Laurentiu Dicu Vezi pagina autorului →

Mai mult din Radar

Vezi tot →
ieri · Date disponibile public

Douăzeci și cinci de ani de la 11 septembrie. În România, pagina despre teoriile conspirației e mai citită decât cea despre atentate

Pe 16 septembrie 2026, la 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, pagina românească de Wikipedia despre teoriile conspirației a avut 542 de vizualizări, față de 370 pentru pagina despre atentatele propriu-zise. Diferența nu ne spune ce cred cititorii români, dar arată cât de aproape stau, încă, conspirația și documentul.

4 min de citit
ieri · Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, vol. 20 (1859)

În 1859, o furtună solară a pus pe jar telegrafele lumii. Ce s-ar întâmpla azi

Pe 1 și 2 septembrie 1859, o erupție solară observată de doi astronomi britanici a declanșat cea mai puternică furtună geomagnetică documentată din istorie. Telegrafele au luat foc, aurorele s-au văzut până în Cuba, iar un studiu din 2013 estimează că un eveniment similar ar costa azi Statele Unite până la 2.600 de miliarde de dolari.

5 min de citit