Sari la conținut
HISTORIX.RO
Astăzi în istorie

18 septembrie

Pe 18 septembrie, calendarul ortodox îl pomenește pe Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, teolog și profesor mort în închisoarea de la Aiud, alături de sfinți mai vechi precum Eumenie al Gortinei și mucenița Ariadna. Pentru istoria românilor, ziua rămâne legată de înfrângerea lui Mihai Viteazul la Mirăslău, moment care a dus la pierderea controlului asupra Transilvaniei.

Calendarul ortodox

Sinaxar

Sfinții pomeniți în această zi. Pentru fiecare spunem ce se știe din izvoare, ce ține de tradiție și când a fost trecut în rândul sfinților.

Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea

Preot ortodox român, profesor de teologie la Arad, mort în detenție comunistă la Aiud · 1903–1961
Documentat istoric

Ilarion Felea s-a născut în 1903 la Valea Bradului, județul Hunedoara, într-o familie de preoți, și a studiat teologia la Sibiu și București, obținând doctoratul în 1939. A slujit ca preot în Eparhia Aradului și a predat dogmatică și teologie morală la Academia Teologică din Arad, fiind unul dintre cei mai apreciați predicatori și autori teologici ai vremii, cu lucrarea „Spre Tabor” considerată de unii un reper al teologiei ortodoxe românești. În România comunistă, la 25 septembrie 1958 a fost ridicat de Securitate; a fost închis și a murit în penitenciarul de la Aiud, la 18 septembrie 1961. Biserica îl cinstește ca mucenic pentru moartea sa în detenție, legată de activitatea sa preoțească și teologică sub un regim care persecuta clerul. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11–12 iulie 2024, cu prăznuire la 18 septembrie.

Ce spun izvoarele: Viața sa este cunoscută din documente de arhivă, din propriile scrieri teologice și din date bisericești și enciclopedice contemporane, nu doar din texte de evlavie.

Canonizare: Canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11–12 iulie 2024, cu prăznuire la 18 septembrie.

Sfântul Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei

Episcop al cetății Gortina, în Creta, cinstit ca ascet și făcător de minuni
Parțial documentat

Viața sa, așa cum o păstrează Sinaxarul și tradiția bisericească, îl arată ca pe un tânăr care a renunțat la avere din tinerețe pentru o viață ascetică, fiind apoi ales episcop al Gortinei, oraș din Creta antică, aflat sub Imperiul Bizantin. Textele hagiografice îi atribuie mai multe minuni, printre care uciderea unui șarpe primejdios și potolirea unei secete, și povestesc că a călătorit la Roma și în Tebaida (Egipt), unde ar fi murit, trupul fiindu-i readus la Gortina. Materialele consultate nu oferă date exacte despre secolul în care a trăit, astfel că încadrarea cronologică precisă rămâne incertă. Este cinstit ca ierarh și ascet, iar relatările despre minuni trebuie citite ca elemente de evlavie, nu ca fapte istorice verificate.

Ce spun izvoarele: Este atestat ca episcop istoric al Gortinei, dar viața sa e cunoscută mai ales din Sinaxar și din texte hagiografice bizantine, fără documente contemporane citate în materialele disponibile.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Ilarion de la Optina

Sfânt cuvios pomenit în calendarul ortodox la 18 septembrie
Tradiție, fără izvoare contemporane

Materialele consultate pentru această zi nu conțin o viață detaliată a acestui sfânt, ci doar mențiunea numelui său în lista sfinților zilei de pe doxologia.ro. Numele „de la Optina” trimite, în general, la Mănăstirea Optina din Rusia, cunoscută pentru șirul ei de stareți duhovnicești din secolele XIX-XX, dar sursele de față nu oferă informații biografice specifice despre acest sfânt anume. Nu putem, prin urmare, reconstitui aici nici perioada exactă în care a trăit, nici faptele vieții sale, fără riscul de a adăuga detalii care nu apar în materiale.

Ce spun izvoarele: Sursele consultate oferă doar numele sfântului, fără o viață sau date biografice verificabile.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Sfânta Muceniță Ariadna

Sclavă într-o casă din Frigia, martirizată pentru refuzul de a se închina zeilor · sec. II (pe vremea împăraților Hadrian și Antoninus Pius, 117-138/139)
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul și viața ei o plasează în Imperiul Roman, în vremea împăraților Hadrian și Antoninus Pius, ca sclavă a unui om cu funcție de conducere într-o cetate din Frigia (numită Promisos/Promisia în text), aflată pe teritoriul Turciei de azi. Potrivit relatării hagiografice, a refuzat să participe la un ceremonial păgân organizat de stăpânul ei cu ocazia nașterii unui fiu, motiv pentru care a fost bătută, torturată și închisă cu foamete, pentru a fi convinsă să aducă sacrificii zeilor. Tradiția povestește că, fugind de urmăritori, s-ar fi ascuns miraculos într-o piatră care s-a deschis și s-a închis la loc, iar cei ce o căutau ar fi pierit. Nu există în materialele disponibile documente romane contemporane despre ea, povestea fiindu-ne transmisă exclusiv prin texte de evlavie bizantine, scrise la mult timp după epoca presupusă a martiriului.

Ce spun izvoarele: Cunoscută exclusiv din Sinaxar și din viața hagiografică bizantină; nu există documente romane contemporane citate în materiale.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Mucenic Castor

Martir creștin din Alexandria
Tradiție, fără izvoare contemporane

Sinaxarul zilei îl pomenește doar în trecere, ca „Sfântul Mucenic Castor din Alexandria”, fără alte detalii despre epocă, funcție sau împrejurările morții sale în materialele consultate. Alexandria era, în epoca romană, un mare centru urban al provinciei Egipt, unde persecuțiile împotriva creștinilor s-au produs în mai multe rânduri, dar sursele de față nu precizează care anume și în ce an. Nu putem, cu materialul disponibil, reconstitui povestea sa dincolo de simpla mențiune a numelui și a martiriului.

Ce spun izvoarele: Este pomenit doar printr-o mențiune scurtă în Sinaxar, fără alte date biografice disponibile în materiale.

Canonizare: Cult vechi, anterior procedurilor formale de canonizare.

Sfântul Cuvios Romil de Ravanița

Monah din Balcani, ucenic al lui Grigorie Sinaitul, viețuitor la Athos și în Serbia · cca. 1300–1381
Parțial documentat

Potrivit vieții păstrate de tradiția bisericească, s-a născut în jurul anului 1300 la Vidin, pe Dunăre, din tată grec și mamă bulgară, și a fugit de acasă pentru a deveni monah la o mănăstire din Târnovo, în Bulgaria medievală. A fost ucenic al Sfântului Grigorie Sinaitul, unul dintre promotorii isihasmului, viețuind cu el în ținutul Paroria, apoi, după ce turcii au invadat regiunea, s-a retras la Muntele Athos și, mai târziu, în Serbia, la Mănăstirea Ravanița, unde a murit în 1381. Contextul istoric — expansiunea otomană în Balcani în secolul al XIV-lea și mișcarea isihastă athonită — este atestat istoric, dar detaliile vieții lui Romil provin dintr-un text hagiografic scris de un ieromonah athonit, mult după evenimente. Este cinstit ca cuvios pentru viața sa ascetică și pentru legătura cu curentul duhovnicesc al rugăciunii inimii.

Ce spun izvoarele: Este o figură monastică atestată în contextul isihasmului balcanic din secolul XIV, dar viața sa detaliată vine dintr-un Sinaxar hagiografic mult mai târziu.

Canonizare: Data canonizării nu apare în sursele consultate.

Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Vindecătoarea” (Țelitelnița)

Icoană a Maicii Domnului, cinstită în tradiția ortodoxă pentru vindecări
Tradiție, fără izvoare contemporane

Materialele disponibile pentru această zi nu conțin o descriere a originii sau a istoriei acestei icoane, ci doar includerea ei în lista sărbătorilor de la 18 septembrie de pe doxologia.ro. Nu este vorba despre o persoană canonizată, ci despre cinstirea unei icoane a Maicii Domnului, socotită de credincioși ca având putere de vindecare, conform tradiției liturgice ortodoxe. Fără alte surse, nu putem preciza aici nici locul, nici perioada în care a apărut cinstirea acestei icoane.

Ce spun izvoarele: Sărbătoarea e menționată doar prin titlu în calendarul bisericesc; materialele nu conțin detalii istorice despre icoană.

Canonizare: Nu se aplică: este vorba despre cinstirea unei icoane, nu despre canonizarea unei persoane.

Credințe și obiceiuri populare

Tradițiile zilei

Ritmul anului · ce se făcea în această perioadă

Răpciune: culesul viilor și pragul spre iarnă

Septembrie era numit de români, în calendarul popular, „răpciune” sau „răpciuni”, dar și „vinimeri” ori „vinițel”, adică luna vinului — un nume care trimite direct la culesul viilor, una dintre marile munci ale acestei perioade a anului. O zicală consemnată de Simion Florea Marian spune că „în luna răpciuni cad copiii pe tăciuni”, semn al scurtării zilelor și al primelor înserări reci, când vatra și focul redevin centrul casei.

Această parte a anului aduce, în satul tradițional, încheierea marilor munci de câmp: strânsul holdelor, treieratul și culesul porumbului, lucrări descrise pe larg de Tudor Pamfile ca etape obligatorii ale calendarului agricol de toamnă. Tot acum se pregăteau rezervele pentru iarnă, iar rodul viei, adunat și pus la fermentat, urma să devină vinul nou al gospodăriei. Printre reperele de toamnă ale calendarului popular, etnografii amintesc și Ziua Crucii, socotită un popas important spre sfârșitul anului agricol, dincolo de care vremea se răcește simțitor.

În general, răpciune este privită ca o lună de tranziție: se apropie brumărelul, luna în care apar primele brume, semn că anotimpul cald se stinge și că urmează pregătirile mai aspre pentru sezonul friguros. Este vremea în care munca de peste vară se strânge în hambare și beciuri, iar satul își rânduiește rosturile după rodul câmpului și al viei.

Pentru ziua exactă n-am găsit un obicei documentat; textul descrie perioada din calendarul popular în care cade ziua.

Evenimente

Pe 18 septembrie, în istoria României

  1. 1600

    Mihai Viteazul este învins la Mirăslău de generalul imperial Gheorghe Basta, moment care a dus la pierderea controlului asupra Transilvaniei. Citește →

  2. 1739

    Prin Tratatul de la Belgrad, Austria cedează Imperiului Otoman teritorii la sud de Sava și Dunăre, iar Oltenia este reîncorporată în Țara Românească.

  3. 1831

    A murit Vasile Cârlova, poet și ofițer român, una dintre vocile timpurii ale poeziei românești moderne.

  4. 1879

    Are loc prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României.

  5. 1904

    A apărut la București săptămânalul umoristic „Furnica”, publicat până în anul 1930.

  6. 1909

    A murit Grigore Tocilescu, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român.

  7. 1911

    Regizorul Grigore Brezeanu a realizat „Amor fatal”, considerat primul film artistic românesc, cu Lucia Sturdza-Bulandra în distribuție.

  8. 1914

    S-a încheiat Acordul secret ruso-român, prin care Rusia recunoștea, în schimbul neutralității României, dreptul acesteia asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria.

  9. 1939

    În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul polonez al lui Ignacy Mościcki se refugiază în România.

  10. 1947

    A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa „Insula” de Mihail Sebastian.

  11. 1961

    A murit Ilarion Felea, preot ortodox și profesor de teologie la Arad, în penitenciarul comunist de la Aiud.

  12. 1962

    A murit Krikor H. Zambaccian, critic și colecționar de artă, membru al Academiei Române.

  13. 1974

    A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.

  14. 2010

    A murit Marin Tarangul, teolog, critic de artă, filosof și scriitor român.

  15. 2012

    A murit Romulus Vulpescu, poet, prozator și traducător român.

  16. 2019

    A murit Alexandru Darie, regizor român de teatru.

Evenimente

Pe 18 septembrie, în lume

  1. 14

    Tiberius este confirmat de Senatul Roman ca împărat, în urma morții naturale a lui Augustus.

  2. 96

    Împăratul roman Domițian este asasinat printr-o conjurație de palat; îi urmează Nerva, primul dintre „cei cinci împărați buni”.

  3. 324

    Constantin cel Mare îl învinge decisiv pe Licinius la Chrysopolis, obținând controlul unic asupra Imperiului Roman.

  4. 1180

    Filip Augustus devine rege al Franței la vârsta de cincisprezece ani.

  5. 1812

    Incendiul de la Moscova se stinge după ce a distrus mai mult de trei sferturi din oraș; Napoleon se întoarce la Kremlin.

  6. 1851

    A apărut prima ediție a ziarului american „The New York Times”.

  7. 1931

    Începe agresiunea Japoniei împotriva Chinei, care va duce în câteva luni la ocuparea nord-estului chinez.

  8. 1934

    Uniunea Sovietică devine membră a Ligii Națiunilor, punând capăt izolării sale politice.

  9. 1944

    Submarinul britanic HMS Tradewind torpilează vasul cargo japonez Junyō Maru, ucigând circa 5.600 de oameni, în majoritate muncitori sclavi și prizonieri de război.

  10. 1961

    Secretarul general al ONU, Dag Hammarskjöld, moare într-un accident aviatic în timpul unei misiuni de negociere de pace în Congo.

  11. 1962

    Burundi, Jamaica, Rwanda și Trinidad și Tobago sunt admise în Organizația Națiunilor Unite.

  12. 1965

    Astronomi japonezi amatori descoperă cometa Ikeya-Seki, una dintre cele mai strălucitoare comete observate în ultimele mii de ani.

  13. 1973

    Bahamas, Republica Democrată Germană și Republica Federală Germania sunt admise în Organizația Națiunilor Unite.

  14. 1977

    Sonda Voyager 1 realizează prima fotografie în care Pământul și Luna apar împreună, văzute de la distanță.

  15. 1997

    Intră în vigoare Convenția ONU privind interzicerea minelor antipersonal.

  16. 1998

    Se înființează ICANN, organizația responsabilă de gestionarea numelor de domenii și a adreselor IP din Internet.

  17. 2001

    Începe seria de atacuri cu antrax din Statele Unite, prin scrisori trimise către redacții de presă, cauzând cinci decese.

  18. 2014

    Scoția votează împotriva independenței față de Regatul Unit, cu 55% la 45%, la o prezență la vot de peste 84%.